Thursday 27 February 2014

Exerciţii de echilibru de Tudor Chirilă (Recenzie)

Cartea mi-a fost oferită de către librăria online Libris. Vă mulţumesc mult, Libris! :)

Descriere:

Dacă vreţi să-l cunoaşteţi mai bine pe Tudor Chirilă, citiţi-i textele adunate în volum. Veţi descoperi un scriitor surprinzător, care se exprimă cu aceeaşi uşurinţă în proză sau în versuri şi ale cărui rânduri trădează o sensibilitate pe care puţini i-o bănuiesc. Tudor Chirilă scrie dulce-amar despre dragoste, pasionat despre filme, teatru şi cărţi, nostalgic despre oameni dragi dispăruţi, ironic despre locuitorii României de azi. Mesajul lui? Cel mai important e să iubeşti. Şi să fii liber.
„Din Grecia în Delta Dunării şi de la fetele copiilor din nisip pâna la elogiul amar al risului ca «pedeapsă capitală a românilor», Tudor alege să participe la viaţă prin a fi normal în raport cu oamenii din jur. Textele lui se aştern firesc în carte, ca o revanşă amicală a literei scrise în faţa lumii digitale. Înainte de a fi blogger, înainte de a fi cântăreţ, înainte de a fi actor, Tudor Chirilă a fost un copil care adormea cu paginile cărţii înghesuite în colţul pernei. Nu lectura l-a învăţat, desigur, să trăiască nestingherit şi egal cu el, dar poate că acele cărţi ale copilăriei l-au împins să ne picure alfabetul albastru de cerneală al unei vieţi libere.” (Cătălin Tolontan)

Recenzie:

Nu are rost să mă întind cu vorbăraia. N-are rost să vă povestesc vreun capitol. Pot să vă spun doar că, în opinia mea, a întrecut Divergent pe lista mea. E printre cele mai tari cărţi ever!
Hmm, să zicem că fiecare carte e un fel de mâncare şi că orice bucătar are voie să-şi aleagă ce vrea să gătească folosind orice ingredient. Ehi, Chirilă mi-a lăsat senzaţia că nu a fost un fel de mâncare, ci un mediu cu tot ce-i trebuie. În Exerciţii de echilibru e şi melancolie, e şi fericire sunt şi nişte poveşti super elaborate şi profunde, dar vaaaai, umorul e nelipsit! [Eu citesc noaptea şi odată la 3 capitole era ceva super funny şi mă apuca un râs isterici, că eu dacă încep să râd nu mă mai opresc şi hmm, ai mei ziceau că sunt nebună. Cine stă la 2 noaptea citind şi râzând de unul singur?! :))].
Dacă nu aţi citit cartea, eu zic să o cumpăraţi rapid! E must-must-read! Şi eu sunt dură cu majoritatea cărţilor, dar asta e absolut genială.
Am uitat, cartea pare scrisă cu aşa o uşurime încât şi eu m-am apucat să scriu pe unde apuc, serios, cartea asta te face să scri şi să te descoperi sau redescoperi firmitură cu firmitură, lacrimă cu lacrimă, zâmbet cu zâmbet.
Da. Citiţi cartea. Da. Merită. Da. Tudor Chirilă e un om genial.

Citate: 

“-Suntem diferiți… Ce iubești la mine?
-Tot ce nu pot fi eu…”

 “În definitiv, cu cât vei ridica un zid mai înalt în jurul tâu cu atât va fi mai bun cel care-l va sări.” 

“Orice carte citită, orice lecţie invăţată, se vor aşeza sub voi şi vă vor ridica deasupra celorlalţi.”

“O iubire terminată e o mahmureală groaznică,pe care te juri că n-o să mai faci asta vreodată pentru că nu mai ai putere-şi oricum,undeva,cândva,la un colţ de plajă,pe o alee sau pe toboganul nu mai ştiu cărei zile te aşteaptă un sac de iubire gata să ţi se spargă din nou în cap.” 

 “Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, căutaţi-vă între voi. Vedeţi care citiţi aceleaşi lucruri şi înhăitaţi-vă. Numai în haită de oameni deştepţi o să reuşiţi.”



Mulţumesc muuuuuult celor de la librăria de cărţi online Libris pentru carte. E absolut genială. 

Sunday 23 February 2014

Prim poem. Ştiu. Fără sens.

Eu alerg,
tu mă prinzi din urmă
acum alergăm împreună,
iar rămâi în urmă
sprintezi şi iar mă ţii de mână.
Mă inunzi cu parfumul tău
îmi spui că nu există trecut sau viitor
că noi suntem în interior,
doar suferinţă şi alcool.
De ce să fim trişti?
De ce să fim fericiţi?
Totul e relativitate
Într-o falsă realitate
Totul pare a fi fericire
Când defapt e aiurire
Şi când începe dezmeticirea
Realizezi ce e iubirea
Iubirea e complicitate
Între două inimi uscate.
Două inimi uscate de sentimente,
Minciuni şi alte lucruri evidente
Două inimi care s-au recunoscut
Într-un prezent tăcut şi abătut.
Două inimi care au înţeles
Cât de important e să te regăseşti
Să te regăseşti ca să înveţi, să dăruieşti
Să dăruieşti iubire..
Celui de lângă tine.

Mai am povestioare pe blog-ul meu mai personal şi ficţional, Viaţa prin ochii unei adolescente.
http://viataprinochiiuneiadolescente.blogspot.ro/

Saturday 15 February 2014

Coca-Cola Orange (da,da,da de portocale) şi pălăvrăgeală de dragul vremurilor bune.

Respir. Gândesc. Iubesc. Trăiesc. Supravieţuiesc. Mi-e dor de voi.

Niciodată nu găsesc un titlu bun sau măcar un început fain de postare cum spunea la un moment dat Guillaume Musso, manifest ,,Sindromul paginii albe''. Aşa că încep în cele mai bizare moduri, poate odată o să scap de problema asta.

Cei care îmi citiţi blog-ul poate că vă aduceţi aminte de mania mea pentru sucuri. Oricum, postasem la începutul bloguşorului despre *Coca Cola de cireşe şi de vanilie* şi posturile alea sunt printre cele mai vizualizate, deşi au fost scrise pur şi simplu din plictiseală. Aşa că, de dragul vremurilor bune am dat un search pe Google cu *Coca Cola Orange* şi am avut surpriza de a afla că mda, chiar s-a inventat şi aşa ceva! :))

Înclin să cred că cei de la Coca Cola, încearcă să ne convingă că sucul lor e sănătos sau chestii de genul, eu am lăsat-o mai uşor cu sucurile acum am mania cafelei, e cel mai frumos mod de a-mi începe dimineaţa.

Uitaţi nişte poze cu minunăţia de Cola sănătoasă. :))



Da, foarte interesant, oricum până ajunge chestia asta în Romania, o să apară şi arome de mentă sau Bambus la cât de ciudaţi sunt, nu m-ar mira. :))

Acum să vă mai zic de mine. Păi liceul pur si simplu mănâncă din sufletele noastră parcă ne-ar seca de toate puterile, cel puţin pentru mine aşa e. Sunt prea multe de învăţat şi prea puţin timp liber, off.

Hmm, de Valentine's day am crezut şi cred că e o tâmpenie, dar pisicii mei, e cea mai drăguţă-tâmpită-aniversare ever, adică oricum dacă îmi iubesc prietenul îl iubesc în fiecare zi nu doar pe 14 Februarie, dar la mine în clasă era plin de trandafiri, ciocolată şi bijuterii şi pernuţe şi zâmbete, iar eu eram ceva gen * Eu nu sărbătoresc, e o tâmpenie, îl plac oricum*, până când îţi vezi prietenul ciufulit cu o pungă de cadou în mână şi tu îţi pui mâna în cap şi nu îţi vine să crezi pentru că nu îţi pare genul care să aducă cadouri şi să fie romantic şi nu credeai în ziua asta tâmpită şi totuşi, nu ştiu, sunt unele momente în viaţă pe care pur şi simplu aş vrea să le prelungesc la infinit şi nu mă refer doar la Valentine's day, eu mă refer în general la momentele în care suntem sănătoşi şi fericiţi. Ştiţi, noi suntem fragili, lafel şi momentele astea de fericire maximă.


În ultimele zile am trăit intens, am avut vaga impresie că am murit şi am reînviat cu o poftă nebună de... a trăi. Avem o viaţă şi m-am hotărât să o trăiesc din plin pe a mea, adică să mă bucur de fiecare moment ca şi cum ar fi ultima dată. E doar o sesizare din zilele astea.

Eu am primit de la Libris ,,Exerciţii de echilibru'' de Tudor Chirilă şi până acum o consider genială şi mă regăsesc foarte mult în textele lui. Tot textele lui mi-au reaprins dorinţa de a scrie tot ce e înăuntrul meu şi mi-e prea teamă să exprim. Aşa că mi-am păstrat ultima gură de cafea pentru a începe o sesiune de destăinuiri pe ''Viaţa prin ochii unei adolescente''.

 Zilele astea vreau să fac şi niste fotografii şi să mă apuc serios de chitară, vreau să învăţ solo-ul de la Fade to black înneapărat, deşi e greu.

Vă las cu melodiile care-mi zbârnâie în cap.

Voi ce mai faceţi?

Friday 7 February 2014

We love music #14 - E ok, trăiesc.

Lumeeee! Mi-e foarte dor de voooooooi! Şi oficial avem 20 de mii de vizualizăti. Yay. :3


Să vă mai spun de viaţa mea. Păi, zilele astea m-a lovit spiritul ăsta, nu ştiu, am fost puţin în depresie şi după mi-am dat seama că n-are rost şi că n-am de ce şi am zis să fac schimbări. Aşa că mi-am umplut camera de postere cu Nirvana, The Pretty Reckless, Nightwish, Anathema, Three days grace, Pink Floyd şi Alternosfera. Mi-am download-at tone de Pourcupine Tree, TPR, Pink Floyd, Nirvana şi Anathema.

Am citit Fata de hârtie de Guillaume Musso, e absolut genială, mi-a arătat o altă latură a iubirii. E wow, mai ales la situaţia mea de acum ştiţi, a fost cheia care a detonat multe bombe. :))


Nu vreau liceuuuu!

Mi-am dat seama că vreau un alt stil, adică pur şi simplu să nu mă mai las influenţată, mă apucă aşa, pe neaşteptate.:))

Deci cam asta ar fi. Pur şi simplu sunt pe o altă planetă şi trebuie sp cobor, da' nu vreau....

O să încerc să fac recenzia la *Fata de hârtie* cât pot de repede, după aş vrea să-mi comand *Exerciţii de echilibru* de Tudor Chirilă şi vaaaaaaai! Era să uit! Deabia aştept să piratez Vampire Academy de pe undeva. =))


Vă las cu melodiile care m-au definit în ultimul timp. Ştiu, sunt ciudate, dar daţi.le o şansă.