Jurnalul Annei Frank (Recenzie)

Mulţumesc librăriei online Libris.ro pentru această carte minunată.

Descriere:
"Povestea tragică a Annei Frank e bine cunoscută. Împreună cu familia ei şi alţi cunoscuţi evrei, Anne a stat ascunsă timp de doi ani (6 iulie 1942–4 august 1944), de teama deportării în lagăr, în aşa-numita Anexă a sediului firmei patronate de tatăl său, în Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani când a intrat în Anexă. A ţinut aici un jurnal (început anterior, în 12 iunie 1942), devenind la un moment dat conştientă că el va reprezenta un document important după ce războiul se va sfârşi. În 4 august 1944, aşadar nu mult după debarcarea Aliaţilor în Normandia, când finalul recluziunii părea foarte aproape, Anne şi ceilalţi şapte locatari ai Anexei sunt arestaţi şi mai târziu deportaţi cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu excepţia lui Otto Frank, toți vor muri. Anne şi sora ei se sting de tifos la Bergen-Belsen în februarie sau martie 1945. Eliberat din lagărul de la Auschwitz, tatăl Annei va publica şi va face cunoscut în toată lumea jurnalul fiicei sale.
Anne Frank este un nume familiar chiar și pentru cei care nu au citit Jurnalul. Îl poartă străzi, școli de pe toate meridianele. Îl poartă mult vizitatul muzeu din Amsterdam și fundația care l-a organizat în imobilul unde se afla Anexa secretă.
Anne Frank și jurnalul ei figurează pe mai toate listele de excelență ale veacului XX privitoare la personalități și la cărți - Cei mai importanți oameni ai secolului, Cele mai bune cărți publicate în secolul XX, Operele literare definitorii pentru același secol, ca să numim doar câteva din multele topuri stabilite de specialiști, de ziariști ori chiar de marele public.
Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Țările de Jos, Jurnalul Annei Frank a fost tradus în peste 65 de limbi. S-a vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare.
La celebritatea Jurnalului au contribuit neîndoielnic adaptările sale teatrale și cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe școli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar și ținta unor vehemente atacuri.
„Era o tânără scriitoare minunată. Era cineva la cei treisprezece ani ai ei. Parcă ai vedea, la viteză mărită, un film cu un făt care capătă brusc chip şi începe să stăpânească lucrurile... dintr-odată, descoperă reflecţia, brusc, face portrete, schiţe de personaje, şi iată lungi întâmplări complicate, povestite atât de frumos, încât par să aibă în spate zeci de ciorne. Şi fără intenţia otrăvită de-a fi interesantă sau profundă. Este ea însăşi... Ardoarea, spiritul care o animă  mereu activ, punând mereu lucrurile în mişcare... E ca o surioară pasională a lui Kafka, este fetiţa lui pierdută.“ (Philip ROTH, The Ghost Writer)"

 Recenzie:
Primul impact cu această carte e rece, te gândești că nu ai niciun drept  să citești așa ceva,fiind ceva intim, după o scurtă perioadă de timp în adâncul minţii te gândeşti că e scrierea unei fete de 13 ani... Ce știe ea despre viață? Să se joace cu păpuși, să mănânce înghețată și să smotocească pisici.. pierdere de timp. Până când ți se aprinde un bec pe măsură ce trec paginile, nu e o carte ci un jurnal. Nici măcar un jurnal obișnuit. Este unu scris de la nivelul de sine superior, din adâncul sufletului. În fond, așa ar trebui să scrie orice poet sau scriitor, din inimă. Această fetiță se spovedește aproape zilnic unei bucăți de hârtie căre-i decide soarta, făcând-o prietena ei ca mai bună. Dacă te gândești că timp de luni, ani de zile a fost nevoită să stea ascunsă, fără să privească măcar o dată pe geam, devine o mică eroină. Mai mult decât atât, prin faptul că scrie emoționant poți să observi maturizarea ei treptată și faptul că la un moment dat uiți că e mai mică de cât tine.
Lumea în care trăiește pare ireală, e revoltător să știi că tu te plictisești acasă uneori când ai toată libertatea din lume (în ideea că dacă ieși din casă sunt doar 0.000001% șanse să fi împușcat sau dus în vreun lagăr, iar ea găsea o ocupație într-o lume în care smartphone-urile nu existau, iar internetul era încă sf. Cred că majoritatea au citit  jurnalul pentru tema războiului, dar sunt multe alte motive pentru care ai putea citii această carte. Cum ar fi: să vezi cum cineva atât de chinuit de soartă reușește să se bucure de niște lucruri atât de mici, de exemplu dragostea Annei pentru a scrie.
Nu am de ce să povestesc ce se întâmplă în jurnal,  nu e o poveste concretă și vreau să vă las pe voi să citiți.
Părerile sunt atât de împărțite, unii spun că e urâtă și plictisitoare, alții o compătimesc pe biata copilă astfel înţelegând şi de ce scrie aşa şi nu în alt fel.
Eu recomand cartea cu inima deschisă pentru că e altceva decât cu ce ne-am obişnuit noi, plus că te emoţionează pentru că forţat empatizezi cu Anna.
În mare atât aş putea spune, pe lângă faptul că eu am citit-o ca şi când cineva mi-ar citi mie jurnalul, asta însemnând că am citit-o cu îngăduinţă. Pentru că stilul ei de a scrie e invatabil, era un jurnal, nu o carte, nu o poveste inventată, aşa că nu ai ce să îi reproşezi.

Încă o dată, mulţumesc librăriei de cărţi  (acum şi multe alte mărunţişuri tentante) online, pentru că mi-a oferit această carte. Libris.ro, sponsor oficial şi al blogului. :)

Despre mine.. mă înec în teste de IELTS (examen de engleză al naibii de greu), comentarii la română, că doar de ce să nu dăm simulare la clasa a XI-a? Şi adorm cu laptop-ul în braţe imediat după ce îl deschid, aşa că nu prea multe despre mine. Dar voi ce mai faceţi?

Ca plot din următoarea postare, las o melodie. E noua mea fixaţie.

Pandemonium de Lauren Oliver (Recenzie)

Mulţumesc librăriei de căţi Libris.ro, sponsor oficial al blogului, pentru această carte.

"Incerc sa alung amintirea cosmarului meu, gandurile la Alex, gandurile la Hana si la fosta mea scoala, sa le alung, sa le alung, cum m-a invatat Raven.
Vechea mea viata nu mai exista. Dar si vechea Lena e moarta. Am ingropat-o. Am lasat-o dincolo de gard, in spatele unui zid de fum si flacari."

Recenzia:
După tragicul sfârşit al primului volum, viaţa Hanei se schimbă drastic, zile după zile se luptă să fie integrată în grupul celor din Sălbăticie, şi să contribuie prin diverse metode la dezvoltarea acestuia deşi nu se află în puterile ei depline. Cel mai interesant lucru este felul în care ni se arată subtil cum adevărata viaţa nu e pe deplin aici, în oraş, şi că tot ceea ce am cunoscut noi sub numele de "comfort", nu reprezintă altceva decât un moft care ne îndepărtează din ce în ce mai tare de originile noastre. Eu în timp ce citeam despre cum mâncau terci de ovăz fără să aibă tacâmuri şi despre cum se ajutau unul pe celălalt, mă întrebam până la urmă civilizaţia adevărată unde e? Aici în lumea noastră cu tacâmuri, dar în care dacă ţi se întâmplă ceva nu se uită nici un doctor la tine? Sau unde lipsa comfotului uneşte oamenii?
Ştiu, o dau prea mult în filozofie, dar asta-i tema secunndară a cărţii. Romanul este structurat în două perspective care se schimbă constant "Acum" şi "Atunci". Hana are multe obstacole de trecut, îi sunt multe fapte înşcenate, pierde multă lume din jurul ei, dar cunoaşte şi una nouă, când într-un final pătrunde înapoi în oraş, reuşeşte să îl uite pe Alex şi să se îndrăgostească din nou, dar soarta nu ţine cu ea, aşa că are de luptat pentru a reuşi să fie cu noua ei dragoste, iar când totul e frumos, vine sfârţitul care e sfâşietor şi dacă cineva a terminat cartea, vă rog scrieţi-mi pentru că vreau îneapărat să vorbesc cu cineva şi momentan nu am găsit pe nimeni.

Părerea mea: 
 Această carte este mult mai profundă decât pare, m-am abţinut să dau multe detalii sau să povestesc prea mult. Se mai întâmplă o groază de evenimente, dar nu pot să  le spun pe toate pentru că n-ar mai citi nimeni cartea. Eu personal recomand cu mult drag toată seria "Delirium", mi se pare ceva altfel, o temă mai puţin abordată. Iar despre acest volum pot spune că s-a ridicat la aşteptările mele.

Notă: 5/5 

P.S.: La ora 11:00 eram la pagina 50, iar la 16:00 deşi avusesem pauză luuungă de masă, deja devorasem cartea. E printre singurele cărţi citite într-o singură zi, aşa că tot ce pot spune este: Mulţumesc librăria de cărţi online Libris.ro, pentru şansa de a citi această carte!

O săptămână frumoasă tuturor! Ce aţi  mai citit? Xoxo

"Şi tu poţi lua 10 la Bac!" (Recenzie), nu, nu dau BAC-ul anul acesta.

 Cartea mi-a fost oferită de sponsorul oficial al blogului, librăria online Libris.

Descriere:
"Ghid complet pentru probele de limba, comunicare si literatura romana. O carte pentru toti absolventii de liceu care vor sa fie siguri de succesul la proba scrisa de limba si literatura romana a examenului de bacalaureat.

Veti gasi aici:

• precizari metodologice, recomandari si fite recapitulative care respecta intru totul noua programa pentru examenul de bacalaureat 2014;
• modele de analiza pe text si subiecte rezolvate pentru probade evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana;
• sinteze privind toate continuturile de literatura romana si modele de eseuri structurate pornind de la texte care acopera in mare masura plaja manualelor alternative;
• rezolvarea tuturor variantelor de subiecte din anul 2013;
• bareme detaliate;
• o paleta larga de subiecte rezolvate pentru examenul de bacalaureat 2014, in acord cu modelele oferite de Centrul National de Evaluare si Examinare.

Si tu poti lua 10 la BAC!
Mult succes!"
Cred că vă întrebaţi deja de ce ar cumpăra cineva o carte pentru BAC, când e vacanţă, dacă nu are examenul anul acesta. Păi, destul de simplu, am auzit de ea şi mi-a plăcut foarte, foarte, foarte tare. 

Eu nu sunt de acord cu nici un fel de culgere pentru şcoală, nici măcar manualele nu le-aş cumpăra. Dar cartea asta e exact ceea ce trebuie să învăţăm pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română.
Lucruri esenţiale care ar trebui să fie incluse în manuale, dar nu sunt, pentru că la noi manualele sunt un fel distragere de la ţinta pe care trebuie să o nimereşti.
Eu intru clasa a XI-a, filologie. Prima data doamna mea diriginte ne-a xeroxat din această carte când ne chinuiam cu partea I a bacaleauratului. Am admirat încă de la început faptul că n-am fost obligaţi cu cumpărăm nimic la română şi nici n-am folosit manualele. Cred că majoritatea ştiţi cum arată o variantă de BAC şi cu siguranţă dacă sunteţi la liceu aţi fost puşi să rezolvaţi cel puţin o parte din una.
Eiii, această carte reprezintă cheia pentru e rezolvare completă, dar la obiect, pentru că este foarte bine structurată. Începe cu proba orală, esenţialul pentru a lua calificativ maxim. Iar la proba scrisă ai absolut tot ceea ce trebuie să ştii când ţi se cere "Explică rolul verbelor la timpul x din textul dat" sau "explică semnificaţia figurii de stil y" etc. asta pentru prima parte, pentru cea de a doua, ai schema standard pentru eseul argumentativ şi câteva exemple. Pentru ultima parte cartea se imparte in genuri şi specii literare, ceea ce cautam de foare mult timp. Îmi doream să am toate speciile adunate la un loc să nu mai flenduresc 3 caiete să le găsesc. Aşa că tot ce pot să vă spun este că dacă aveţi cartea aceasta, nu mai aveţi nevoie nici de culegeri nici de manual. Tot ceea ce vă trebuie este un pix şi o coală albă pentru a rezolva cele 20 de variante de la finalul cărţii. 
Mulţumesc librăria de cărţi online, Libris.ro pentru şansa de a avea această carte în biblioteca mea!

Voi ce mai faceţi? Cum vă mai e viaţa? Ce program aveţi pentru ultima sută de metri de vacanţă?

Cartea lui Enoh 2 (Recenzie) ~ Enoh`s book (Review) + Dominion

După cum am spus în postarea anterioară, vreau să-mi fac blogul bilingv, norocul meu este că am cine să mă ajute, pentru că vreau să traduc şi recenziile din urmă, iar asta cere timp mult, aşa că mulţumesc! Ajutor drăguţ (:

Mulţumesc celor de la librăria de cărţi online Libris.ro pentru şansa de a citi această carte.

Descriere: 
Enoh este un erou biblic destul de improbabil. Deşi Biblia însăşi dedică doar şase versete vieţii acestuia, în mare parte sub forma unei genealogii prozaice, unii intelectuali evrei din perioada celui de-al Doilea Templu au ajuns să îl considere o figură centrală din istoria sacră.Aceştia i-au atribuit un corp important de doctrine revelate şi l-au ridicat la un statut care echivala şi chiar concura cu cel al lui Moise.Ei au fost cei care au pornit o tradiţie ce a continuat să evolueze cu o vitalitate surprinzătoare până în Evul Mediu şi care a construit o provocare neîntreruptă pentru paradigma mozaică dominantă a iudaismului. Dintre toţi patriarhii biblici, Enoh, în profida originii sale obscure, s-a bucurat de una dintre cele mai ilustre reprezentări în mituri şi legende.

Recenzie:
Cartea tainelor lui Enoh sau 2 Enoh, nu este foarte diferită de Cartea lui Enoh, sau 1 Enoh.El este al 6-lea dupa Adam, fiu al lui Iared si străbunic pentru Noe.Înţelepciunea lui Enoh este mult peste a oricărui om din acea perioadă( celui de-al Doilea Templu), o cunoaştere care la făcut de-a dreptul remarcat până şi de Creator..Era aşa îndrăgit de Dumnezeul încât îngerii căzuţi în abisurile celui de-al doilea cer, se implorau de ajutorul său măcar rugându-se pentru ei. Enoh a fost luat de lângă familia sa de către Dumnezeu pentru a vedea toate tainele create de El: mişcările astrelor,  tot ceea ce este văzut şi nevăzut. Enoh, a trecut prin fiecare cer, a văzut cum îngerii păzesc cămările zăpezii în primul cer, cum îţi ispăşeau îngerii căzuţi trădarea în cel de-al doilea cer. Mărăţia cărţii este alcătuită din momentul şi felul în care Enoh este luat de către Arhanghelul Mihail şi dus înaintea Chipului Domnului.Ar fi fost mult mai plăcut dacă erau mult mai detaliate clasele de îngeri, de la îngerii de rând la serafimi, heruvimi, arhangheli şi tot aşa.Cu toate acestea, 2 Enoh este o adevărată cascadă de cunoştinţe ale întregului Divin.

Motive pentru a citi această carte:
Dacă atunci când auziţi ceva despre îngeri, vă roade măcar puţin curiozitatea, e cea mai bună metodă pentru a vă tăia setea de cunoaştere, pentru că Enoh 2 are tot ceea ce este esenţial despre aceste "fiinţe", de multe ori, uitate.
Dacă nu credeţi în existenţa îngerilor, puteţi citii cartea drept ficţiune pură sau poate să o luaţi ca o oportunitate să vă schimbaţi punctul de vedere.
Personal, cred că fiecare dintre noi şi-a pus măcar o dată întrebarea "Oare îngerii există?", iar această carte vine cu răspunsuri multe şi o prezentare a vieţii acestora.

Cartea mi-a fost oferită de librăria online Libris.ro, ţin să le mulţumesc încă o dată pentru această carte! 

Puteţi trece pe site-ul lor Libris.ro, luna aceasta au oferte bune şi o carte gratuită! 

Ca fapt divers, fiind la capitolul îngeri, vă recomand un serial, săptămâna aceasta o să-i fac o prezentare serioasă pentru că merită. Este vorba despre Dominion, aici aveţi link-ul de Imdb, este vorba despre dispariţia lui Dumnezeu, disperarea Arhanghelilor Mihail şi Gabriel de a-l aduce înapoi, lupta dintre cei doi, dominarea lumii şi ultima speranţă de izbândă a rasei umane, Alex, ales de către Arhanghelul Mihail să salveze lumea şi să restaureze pacea.

Enoh 2 Review

Thank you, Libris.ro online bookstore for offering me this awesome book.

Description:
Enoch is a improbable biblical hero .Althought the bible allows six verses of his life, largely as a genealogy prosaic, some hebrew intellectuals from the period of the Second Temple they came to consider him a central figure of the sacred history.They have assigned an important body of doctrine revealed and elevated him to a status equivalent and even compete with that of Moses.They were those who started a tradition that continued surprising vitality to evolve until the Middle Ages and has built a continuous challenge to the dominant paradigm of Judaism Mosaic.From all the biblical patriarchs, Enoch, despite his mysterious origins , he enjoyed one of the most illustrious representations in myths and legends.

Review:
Second Book of Enoch, or 2 Enoch, is not so different from The book of Enoch, or 1 Enoch.He is the 6th from Adam, son of Iared and grandfather of Noah.Enoch’s wise was beyond any other person’s wise in that period( The Second Temple), he was noticed by the God him self for his rightness.Because he was so loved by God even the fallen angels in the abyss of the second heaven are begging for praying for them.Enoch was taken from his family by the Creator to see his creations, to see the movements of the stars, to see everything is visible and invisible.Enoch went through every heaven, he saw the angels that protect the snow storehouses in the first heaven, how the fallen angels are punished for their sins, how was taken Enoch by the archangel Michael in front of God’s face.The book would have been better if the classes of the angels were a little bit more precise, from the usual angels to seraphims to cherubims to archangels.Overall, 2 Enoch is a truly waterfall of knowladge of the entire seen and unseen.

This book was given to me by the official sponsor of the blog, Libris.ro (online bookstore with a lot of sales). 

Jumătatea sălbatică de Selly Green (Half Life #2) - Recenzie

Cartea mi-a fost oferită de librăria de cărți online, Libris, vă mulțumesc!

 

Descriere:

După ce şi-a întâlnit tatăl, pe Marcus, temutul Vrăjitor Negru, şi a primit de la acesta cele trei daruri, semnul devenirii unui Vrăjitor cu drepturi depline, Nathan luptă pentru supravieţuire, hăituit de Vânătorii Consiliului şi mânat constant de dorinţa de a-l regăsi pe Gabriel şi de-a o salva pe Annalise.

Adevărata provocare însă este să înveţe să-şi controleze Darul proaspăt descoperit, latura sălbatică a sinelui, sursa unei puteri ce ameninţă să spulbere totul în calea ei. Iar miza nu e numai propriul său destin, ci destinul întregii lumi a Vrăjitorilor.

Sally Green locuieşte în nord-vestul Angliei. A avut diverse slujbe (plăcute şi mai puţin plăcute), apoi a deţinut chiar o funcţie importantă într-o companie. Însă viaţa ei s-a schimbat când şi-a descoperit bucuria de a scrie şi a început să pună pe hârtie poveştile la care a visat dintotdeauna. E o cititoare pasionată şi adoră plimbările în natură. În fiecare dimineaţă îşi propune să bea mai puţină cafea.

La Editura Trei a apărut Jumătatea Rea, romanul său de debut şi primul volum al trilogiei Half Life. Drepturile de publicare au fost vândute în 50 de ţări. Fox 2000 a achiziţionat drepturile de ecranizare. Acum o puteți comanda și de pe Libris.ro apăsând aici.

 

Recenzie:

Având în vedere că citiți această recenzie, presupun că ați citit deja prima carte. În volumul acesta, stilul postmodern al autoarei se intensifică, așa că în carte sunt pagini și paginii doar cu interjecții, iar la un moment dat chiar te plictisești. Cartea are și puncte tari și puncte slabe, printre punctele tari se află relația de prietenie dintre Nicholas și Gabriel, care se intensifică și cel din urmă dă dovadă de loialitate, iubire și înțelegere deplină, pot spune că până la urmă chiar pune viața lui Nicholas mai presus de a lui. A fost prima dată când am vrut să las o carte necitită, m-a enervat smiorcăitul personajului principal după iubirea vieții lui, nu vezi fapte, acolo e doar „o să moară ce să fac, nu mai pot, mor și eu” dincolo de faptul că-i o carte, noi toți avem momente când reacționăm așa, când preferăm să ne văicărim și să etichetăm o situație drept una imposibilă, decât să lăsăm panica și să căutăm soluții. Doar privind din unghiul acesta am reușit să continui cartea. Altă bulină neagră a fost moartea consecutivă a personajelor, pe bune că aici nu trebuie să te atașezi de nici un personaj că nici nu știi când face „puf” și nu mai e. O să închei cu o bulină albă, mi-a plăcut foarte tare că până la urmă lasă ura adunată de secole și se aliază toți, pentru a îl învinge pe Marcus.

 

Părerea absolut personală:

Cartea asta e bună pentru a te face să realizezi unde greșești în viață și cum ar fi mai bine să reacționezi, dar te poate și plictisi. Eu vă sfătuiesc 75% să o citiți și 25% mai bine să recitiți primul volum, care categoric a fost mai bun.

 

Notă: 2.5\5

 

Mulțumesc încă o dată celor de la librăria de cărți online, Libris pentru șansa de a citi această carte.

Sa mai spargem din bariele mintii prin „Profetiile de la celestine” de James Redfield & Carol Adrienne (recenzie)

Le multumesc celor de la libraria online de carti pentru oferirea sansei de a citi aceasta carte deosebinta. Multumesc, libraria Libris.ro!

 

N-am sa va mint: intai am vazut filmul...

 

Apoi am citit romanul. Profetiile de la Celestine,publicat de James Redfield in 1993,este un roman-parabola.Construit frumos ,isi poarta cititorul pe paliere neasteptate ale  evolutiei constiintei de sine, si daca ne gandim ca a fost scris acum 21 de ani ,putem spune ca este de-a dreptul vizionar la capitolul studierea psihologiei individului si-a maselor.

Succesul romanului, dar mai ales impactul ideilor prezentatea acolo, asupra cititorilor....a impus cumva necesitatea aparitiei unei lucrari-anexa, menita sa ajute cititoru lsa digere si sa intenalizeze ideile romanului.Doi ani mai tarziu, Redfield, alaturi de Carol Adrienne ,publica ”The Celestine Prophecy – An experimental guide ”.

De ce ar avea nevoie de un ghid,m-am intrebat, rasfoind cartea intr-o librarie ...Si-apoi am inteles.Atat de multe concepte noi ,atat de multe abordari esoterice ale lumii noastre prezinta autorul ,incat s-a dorit aprofundarea lor, sadirea invataturilor acelea in sufletul tuturor acelora deschisi catre asta fara riscul de a exista dubii, sau intelegeri deformate.

”Exista o anume diferenta intre a citi despre aceasta noua  abordare a vietii si perceptiile directe necesare pentru a o adopta”

Mi-a placut mult ca cititorului i se explica  frumos ideea ca perceptiile  ar trebui educate.

Viziunile prezentate de autor se adreseaza si creierului, desigur...dar accentul cade si pe latura extrasenzoriala.Acelei parti din noi care opereaza mai mullt cu intuitia decat cu ratiunea.

Cele noua viziuni sunt in opinia mea niste observatii subtile cu privire la micro si macro universul in care ne traim vietile.

Sunt prezentate ca o poveste, si practic nu prea ai cum sa nu le intelegi:

1.Masa critica – capitolul acesta face referire la faptul ca tot mai multi oameni isi inalta constiinta catre aspectele spirituale ale vietii,ajungand sa creeze un fel de camp pe forte, un mental colectiv care atrage ca un magnet si restul persoanelor, neinteresate de partile nevazute ale lumii.

2.Un prezent mai amplu – sinteza a ideii ca  oamenii nu vor mai fi preocupati doar de aspectele materiale , sau de confort.Tehnologia prin evolutia sa participa la emanciparea spirituala a indivizilor.

3.Totul este o chestiune de energie – Totul in jur este energie, si oamenii incep sa inteleaga asta.Energia,odata recunoscuta, intelegem ca putem dispune de ea, o putem focaliza sau directiona unde dorim noi.

4.Lupta pentru putere – Acesul individual la energia Universului este un aspect legat de virtutile si echilibrul fiecarui individ.Cand nu mai detinem abilitatea de-a ne lua energia de la sursa, inevitabil apare reflexul de a o lua de la altii.Manipuland si dominand oamenii din jurul nostru ne simtim mai puternici,iar ei devin din ce in ce mai vlaguiti, secatuiti de energia pe care le-o luam.

5.Mesajul misticilor  - Conexiunea directa, intima si personala cu sursa suprema a energiei din Univers aduce inlauntrul omului pace deplina, detasare si iubire neconditionata.

6.Lumina asupra trecutului – face referire la faptul ca energia aceasta profund spirituala, odata recunoscuta, ajungi sa o integrezi, si sa ii simti lipsa atunci cand ea dispare.Si-atunci furam energia altora.Constientizand aceste mecanisme, le putem evita, straduindu-ne sa ne luam mereu energia de la sursa,dezvoltand propria noastra cale spirituala.

7.Firul lucrurilor – Coincidentele din viata noastra, sincronicitati ale universului au rolul de a ne indrepta si mentine pe drumul nostru.Trebuie doar sa ne deschidem sufletul si mintea sa le intelegem.,,

8.Etica interpersonala – dupa cum ni se arata in cea de-a opta viziune , isi schimba parametrii.Interactionam altfel cu cei din jurul nostru atunci cand suntem conectati la energia autentica a Universului.Capatam abilitatea de-a vedea tot ceea ce este mai bun si mai frumos in oameni,umplandu-i si pe ceilalti de fluxul energiei luminoase.

9.Viata care urmeaza – pentru noi toti un mister, este abordata de cea de-a noua viziune.Oameniii vor trebui sa accepte ideea ca odata transcens planul material, focalizarea va fi pe crearea unui drum spiritual.Pe recunoasterea misiunii personala, pe implinirea ei, pe viata in dimensiunile cele inalte ale spiritualitatii.Exponential, in timp, tendinta fireasca ar fi ca inaltarea aceasta a tuturor constiintelor sa uneasca cele doua dimensiuni, ”aici” si ”dincolo” ,aratand ca ne-am invatat lectiile pe  care le aveam de invatat .

Am simtit nevoia sa prezint in cateva vorbe viziunile pe care este construit romanul, pentru ca cititorul sa inteleaga ca Ghidul ajuta enorm la aprofundarea acestor idei.

Exista posibilitatea ca fiecare din aceste noua teme sa fie abordate intr-un grup de studiu,sa se studieze sinteza lor precum si sa se creeze  unghiuri personale din care acestea pot fi inteles.

Fiecare capitol cuprinde exercitii adaptate, teste si intrebari tintite, toate avand  rolul de a familiariza cititorul cu mesajul autorului.Individual, sau in grup , cartea ne arata cum sa parcurgem meditatii,si aprofundari....fara de care toate mesajele sale ar risca sa isi estompeze importanta.

Trebuie lecturata pe indelete.Fiecare idee sa aiba vreme sa stea la incoltit in mintea si in sufletul nostru.

Personal, cartea asta mi-a reamintit ca viata e o scoala la care am venit de buna voie. Si ca oricum ar fi, trebuie sa savuram fiecare zi si fiecare lectie.

Sau, daca ar fi sa il citez pe Antoine de Saint-Exupery "Esenta lumânarii nu este ceara care lasa urme, ci lumina"

La acest Ghid practic, dincolo de cele 390 de pagini, ceea ce conteaza cu adevarat este fix ce reuseste sa schimbe in minte si in inima fiecarui om care l-a citit.

 

Aceasta carte mi-a fost oferita de Libris.ro, libraria de carti online (acum si de ceaiuri, cani, cesti si alte multe lucruri finute, rafinate numai bune pentru soarecii de biblioteca) si sponsor oficial al blogusorului!

 

 

A treisprezecea poveste de Diane Setterfield (Recenzie)

Puteți comandat cartea de la librăria online Libris.

 

Descriere:

<<"Spune-mi adevărul!" sunt cuvintele care le leagă pe celebra scriitoare Vida Winter și pe tânăra autoare de biografii Margaret Lea, făcându-le să-și vadă destinele în oglindă. Vida Winter le-a dat jurnaliștilor nu mai puțin de nouăsprezece variante contradictorii ale biografiei ei bântuite de vechi și periculoase secrete de familie. Margaret Lea și-a făcut o profesie din a înlătura carnea ficțiunii și a descoperi scheletul faptelor reale, întrucât îi plac poveștile de modă veche, cu finaluri fără echivoc. Secretele adânci, iubirile netrăite, fantoma geamănului pierdut reprezintă puntea de legătură între cele doua personaje. Când se uita în oglindă, fiecare zărește chipul îndurerat al altcuiva. Împreună, Vida și Margaret vor străbate hățișurile unei istorii personale ce oscilează între nebunie si dragoste obsesivă, între minciună și jumătăți de adevăr. Treptat, paginile albe ale enigmaticei povești -- a treisprezecea -- pe care scriitoarea nu vrea să o depene își vor dezvălui taina.>>

Recenzie:

„A treisprezecea poveste” este una dintre puținele cărți care a reușit să mă captiveze încă din primele zece pagini. De obicei acord cărților 100 de pagini să mă cucerească, dacă nu reușesc, le mai abandonez, dar această carte n-a avut nevoie de 100 de pagini. Sincer, mă gândeam când am ajuns pe la pagina o sută și puțin că deja se întâmplaseră o mulțime de lucruri, acțiunea este continuă și dinamică.

Protagonista cărții este Margaret Lea, o tânără biografă căreia i se oferă șansa de a obține adevărata biografie a autoarei de succes Vida Winter, care era cunoscută pentru faptul că de fiecare dată mințea când venea vorba de viața ei reală. De fiecare dată inventa o altă poveste și lumea deja se plictisise de minciunile ei, iar Lea nu părea prea încântată, dar a hotărât să încerce. Prima dată a citit cea mai râvnită cartea a Videi, „Treisprezece povești”, dar la finalul acesteia descoperă cu regret că sunt doar doisprezece și ajunsă la casa scriitoarei e hotărâtă să o afle pe cea de-a treisprezecea.

Surprinzător este că Lea ajunge să fie parte din poveste, să descopere că ceva foarte puternic o leagă de Vida Winter, ceva ce o absoarbe întru totul în ceea ce i se povestește. Ajunge încet încet să fie prinsă ca într-o pânză de păianjen, iar între ele se instaurează un joc de-a șoarecele și pisica, când încep să curgă poveștile Videi despre vremuri de mult apuse cu despre dragoste, fetițe pierdure, frați, incesturi, sinucideri, pierderi, câștiguri, averi și cel mai important, gemene.

Totuși Diane Setterfield ne ține în suspans până la finalul cărții, ca nu cumva să o lăsăm mai devreme din mână, fapt pentru care dacă vă tentează rezolvarea misterului, vă sfătuiesc să citiți cartea cât mai repede că n-aveți ce pierde.

Părerea mea:

Sincer, e prima carte care mă ține așa în suspans, dar care mă si sperie reușind totuși să mă facă să o duc până la capăt. Mi-au plăcut cât de bine sunt descrise personajele și jocul psihologic dintre ele. Și ideea că avem povești importante de dinainte să ne naștem, că nu poți să povestești ceva de când te-ai născut, că povestea vieții tale nu atunci începe, ci trebuie să dai firul înapoi cu câteva generații.

 Plusul cărții este faptul că e scrisă din perspectiva Leei care este un șoarece de bibliotecă ca și noi, ceea ce face să ne fie mai ușor să ne punem în pielea ei, lucru important pentru mine.

Sper că v-am stârnit interesul pentru carte, chiar merită citită, mai rar așa cărți. (:

Alte păreri:

"Intriga este concepută pe mai multe planuri care se întretaie și se iluminează reciproc, iar din ea nu lipsesc, în doze recomandate, suspansul, misterul originii, jocurile identitare, pasiunile interzise." (Alexandra Rusu, "Besteseller ca la carte: A treisprezecea poveste", Evenimentul zilei, 9 martie 2008)

"Prin A treisprezecea poveste, Setterfield face o declarație dragoste eroinelor romantice ale lui Wilkie Collins sau ale surorilor Bronte. Un minunat roman gotic, care insa apartine prin spirit secolului XXI." (Kirkus Reviews)

"A treisprezecea poveste ii va da cititorului placeri incendiare si fiori reci, cerand adrenalina ca sa-si dezvaluie secretele. Se potriveste la fel de bine unei dupa-amiezi ploioase pe canapea si unei zile insorite pe plaja." (Library Journal)

"O carte hipnotica... Un roman noir, dar in acelasi timp plin de umor, de culori, de vitalitate. La sfarsitul lui, cititorul nu-si va dori decat o noua poveste scrisa de aceeasi mana." (Barnes and Noble)

 

Trailer film:

 

Cartea mi-a fost oferită de librăria de cărți online Libris. Vă mulțumesc pentru acest minunat roman. ^^

Notă: 5/5 ⭐⭐⭐⭐⭐

P.S: Mai am o postare despre ce filme am văzut săptămâna trecută, am tot amânat-o și a rămas o schiță și atât..
Voi ce mai faceți? Ce mai citiți?

Marile Speranţe de Charles Dickens (Recenzie)

 Mulţumesc mult librăriei online Libris pentru că mi-au oferit şansa de a citii această carte .


Opinii editoriale:
„Cu siguranta, unul dintre cele mai mari genii literare ale lumii.“ -  Edward Bulwer-Lytton
„Descoperirea treptata a valorilor existentei, de-a lungul experientelor sale, face din Pip unul dintre cei mai complecsi eroi dickensieni si din Marile sperante romanul cel mai solid construit dintre toate cartile de succes ale lui Charles Dickens. O opera unde diversele etape ale «marilor sperante» traite de Pip capata un profund inteles autobiografic, pentru ca, urmarind cu atentie povestea rostita de erou, deslusim vibratii ale glasului lui Dickens, amintindu-si propriile intamplari si sperante.“ - Dan Grigorescu
„Dickens isi va depasi si domina epoca, la fel cum impunatoarea figura a lui Rabelais il domina pe Du Bellay, dar domina si Renasterea si lumea“ - G. K. Chesterton
„Nicaieri Dickens nu a imbinat atat de perfect analiza si sinteza ca in acest roman. [...] Ca toti marii artisti, Dickens ne impune sa ne schimbam perceptia despre arta.“ - George Saintsbury

Recenzie:

Acţiunea cărţii urmăreşte evoluţia lui Pip şi evidenţiază că în viaţă, anumite decizii ajung să ne marcheze viitorul, să ne schimbe calea relativ. Pip era crescut de sora sa Joe Garger şi de soţul acesteia Joseph cu multă duritate şi de cele mai multe ori repetânui-se că este ''crescut pe palme'' însă micul Pip se refugiază cu prietenia oferită de Joseph.
Într-o seară, în cimitirul localității, în timp ce stătea la mormintele familiei sale, Pip se întâlneşte cu un evadat ( Abel Magwitch ), care îl sperie pe băiat, care ajunge să fure de la sora sa pentru acesta. Întâlnirea cu acel evadat are să îi afecteze viitorul, să îi schimbe radical traiectoria vieţii, cum aici scriu o recenzie, ci nu un rezumat, nu vă spun dacă în mod negativ sau pozitiv. Tot ce pot să vă mai spun pentru a vă convinge să citiţi cartea este că povestea cuprinde şi ceva ''romance'', Pip este obligat să meargă în vizită la domnişoara Havisham pentru a se juca, iar aceasta avea o fiică adoptivă, Estella care până în final are un rol important în viaţa lui Pip, căruia mai tărziu i se va spune Handel, motivul vă las să îl aflaţi singuri. Cartea este plină de răsturnări de situaţii şi după ce treci de primele 100 de pagini acţiunea prinde avânt.

Părerea mea:

Categoric ''Marile speranţe'' reprezintă un must-read. Nu este o carte oarecare, ci una depre cursul vieţii care nu poate decât să îţi lase un gust plăcut după ce ai terminat de citit şi ultima parte. De ce să citiţi cartea? Pentru că aşa puteţi afla cum era societatea engleză în vremea aceea, aşa puteţi să vă dezlipiţi de această lume şi să mergeţi de mână cu Pip, prin Londra. Ca să nu mai lungesc vorba, este un roman pe care îl recomand cu mare drag tuturor, de la mic la mare.

Citate:

"Iubeşte-o, iubeşte-o, iubeşte-o! Dacă te încurajează - iubeşte-o! Dacă te răneşte - iubeşte-o! Dacă-ţi sfâşie inima în bucăţi - şi cu timpul inima o să-ţi îmbătrânească şi o să se întărească şi de-aia o să te doară din ce în ce mai rău - iubeşte-o, iubeşte-o, iubeşte-o" 

"N-ar trebui să ne fie niciodată ruşine de lacrimile noastre, căci ele sunt o ploaie binefăcătoare pe praful pământului care ne împăienjeneşte privirea, împovărându-ne inimle înăsprite."


"Toţi escrocii de pe pâmânt la un loc nu fac cât cei care se înşală singuri."

"Nici regele care stă pe tronul lui şi ţine coroana pe cap, nu poate să scrie cu litere de tipar hârtiile sale în parlament, fără să fi început, pe când era doar un prinţ neîncoronat, cu alfabetul."

"Într-un cuvânt, eram prea laş ca să fac ceea ce trebuia şi prea laş ca să evit ceea ce nu se cuvenea."

"Prin urmare, de-a lungul vieţii, cele mai rele slăbiciuni şi josnicii ale noastre sunt, de obicei, comise pentru oamenii pe care îi dispreţuim cel mai mult."

"Nu mai pune întrebări şi atunci n-o să ţi se mai spună minciuni."

"Primăvara e acea perioadă a anului când la soare e vară, iar la umbră e iarnă."



"Să-ţi spun ce este dragostea adevărată. E credinţă oarbă, umilinţă fără preget, supunere desăvârşită, încredere şi dăruire împotriva ta însuţi, împotriva lumii întregi. Dragostea înseamnă să îţi dai inima şi sufletul întreg celui care ţi le va zdrobi."


Mulţumesc încă o dată celor de la librăria de cărţi online, Libris, pentru această carte superbă.

P.S: În opinia mea, aduce a atmosfera din Singur pe lume.

Voi ce mai faceţi? Ce mai citiţi? Cum e la liceu? Ce muzică aţi mai descoperit?:o3

Căutând-o pe Alaska de John Green (Recenzie)

Mulţumesc mult celor de la librăria online Libris pentru această carte.


Limba originală: engleză
Traducere şi note de: Shauki Al-Gareeb
Anul apariţiei: 2014
Format: 130 x 200 mm
Titlul original: Looking for Alaska
Nr. de pagini: 288
ISBN: 978-973-707-928-2
Comandă: de la librăria Libris



Descriere:

''Primul prieten.
Prima iubire.
Ultimele cuvinte.

ÎNAINTE. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre în ultimele lor clipe de viaţă – pleacă la şcoala cu internat Culver Creek în căutarea a ceea ce Rabelais numea „Marele Necunoscut".
Acest Necunoscut se dovedeşte mai tulburător decât şi-ar fi imaginat vreodată când în noul său cerc de prieteni îşi face intrarea seducătoarea Alaska Young. Inteligentă, amuzantă, imprevizibilă, Alaska îl atrage într-o lume misterioasă de lumini şi umbre, ce stă sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: „Cum o să mai ies eu din labirintul ăsta?"
DUPĂ. Nimic nu va mai fi la fel.''

Recenzie:

Introducerea cărţii pare plictisioare, dar după ce am terminat-o mi-am dat seama că are şi ea rolul ei.
Miles Halter aka Rotofeiul decide să plece la şcoala cu internat pentru a învăţa să se descurce fără părinţi şi viaţa lui ajunge să se schimbe uşor-uşor. Dacă la început depindea de părinţi şi tot ei erau cei care îl ajutau şi îi erau alături, până la final se detaşează de ei, iar macazul se schimbă către direcţia prietenilor până ajunge să nu mai vrea de sărbători acasă. Îşi face o gaşcă şi nu are tocmai un anturaj bun, încep să facă farse. Colegul lui de cameră, Colonelul, îi face cunoştiinţă cu Alaska, Lara şi Takumi aşa formând un grup al celor împotriva Războinicilor Săptămânali, proreclă pentru elevii de la Culver Creek care au ajuns să înveţe acolo doar pentru că au părinţi bogaţi. Cum ei fac farse împreună ajung să fie foarte apropiaţi, iar Alaska îi face rost Rotofeiului de o prietenă, care întâmplător e româncă, asta mi s-a părut mai mult decât fain. Aproape în fiecare seară se strâng în camera Alaskăi pentru a face rost de ţigări şi poate să se distreze puţin. Până la urmă fiecare dintre ei ajunge să fie prins de întrebarea găsită de Alaska ''Cum o să mai ies eu din labirintul ăsta?'', problema e că realizează prea târziu pentru a mai îndrepta lucrurile, dar nu prea târziu pentru a căuta răspunsuri.
P.S. 
Nu pot să dau detalii şi aşa cred că am spus prea multe şi vă rooog, nu d.aţi cu pietre dacă am dat vreun spoiler.

Părerea mea:


Sincer vă spun că de la pagina 180 am început să plâng şi am lăsat cartea pe birou şi am zis ''Nu pot. Nu citesc mai mult de atât'', dar până la urmă m-am încăpăţânat să o termin şi bine am făcut. Cartea asta ar trebuii să fie dată ca lectruă obligatori în clasa a 9a, eu zic că e mai bună decât ''De veghe în lanul de secară'' şi da, ştiu că nu pot să le compar pentru că sunt ani diferiţi şi altele, dar e doar părerea mea. Citisem că cei de la The Guardian au spus: ,,Frumuseţea acestui roman stă în faptul că nu ascunde nimic.'' Asta e perfect adevărat şi eu asta nu am vrut să înţeleg pentru că am fost obişnuită cu cărţile în care totul e perfect, dar asta ador la John Green, nu se teme de adevăr şi îl aşterne exact aşa pe hârtie. Căutând-o pe Alaska este o care fără perdea, despre viaţa şi chinurile pe care le avem noi, adolescenţii. Poate că nu avem noi cine ştie ce probleme, dar noi le vedem ca nişte probleme existenţiale şi avem momente în care ne ste foarte greu să înţelegem ce e în jurul nostru şi de ce e aşa şi nu altfel şi avem impresia că universul chiar este împotriva noastră de cele mai multe ori. Eu recomand carte şi vă spun că pare simplă, dar nu e. Pentru mine cartea asta este printre cele mai grele cărţii pe care le-am citit până acum.

Alte note:

Fetele vor plânge, iar băieţii vor găsi dragoste, atracţie şi dorinţă în parfumul de vanilie şi ţigări pe care îl răspândeşte Alaska. -- Kirkus Review

Căutând-o pe Alaska surprinde perfect intensitatea trăirilor şi disperarea care definesc adolescenţa. -- teenreads.com

Frumuseţea acestui roman stă în faptul că nu ascunde nimic. -- The Guardian

„Iar acum cred că e momentul prielnic să spun că era frumoasă. În întunericul de lângă mine, Alaska mirosea a sudoare şi a raze de soare şi a vanilie, iar în acea noapte luminată de o lună firavă vedeam doar silueta ei, excepţie făcând momentele în care fuma, când tutunul aprins al ţigării ei îi învăluia faţa într o lumină roşiatică. Dar, chiar şi pe întuneric, îi vedeam ochii — două smaralde arzătoare. Avea acel soi de privire pătrunzătoare care te făcea să i cedezi."

Despre autor:

John Green s-a născut la 24 august 1977. Cărţile sale au fost publicate în peste douăzeci de limbi şi figurează constant în topul celor mai bine vândute titluri al publicaţiei New York Times.
Căutând-o pe Alaska, romanul de debut al lui John Green, i-a adus autorului premiul Michael L. Printz acordat de American Library Association şi nominalizarea la Los Angeles Times Book Prize.
Foarte activ şi pe platformele virtuale, John Green a creat, împreună cu fratele său, Brotherhood 2.0, cel mai popular proiect video online, accesat pe YouTube de peste 30 de milioane de fani Nerdfighter din întreaga lume.
De acelaşi autor, la Editura Trei a apărut Sub aceeaşi stea, roman care a primit numeroase distincţii şi s-a bucurat de un imens succes de public.

Melodii asociate:

Notă: E prima dată când mă abţin. Nu pot să îi dau o notă. O să mă mai gândesc.

Acum, ce mai faceţi? Ce mai citiţi? Cum e la şcoală/liceu?

Ţin să mulţumesc încă o dată celor de la Libris pentru această carte.

Un weekend plăcut tuturor. <3

Zi după zi de David Levithan (Recenzie)

Mulţumesc celor de la librăria online Libris pentru această carte.

Limba originală: engleză
Traducere de: Lidia Grădinaru
Anul apariţiei: 2014
Format: 130 x 200 mm, paperback cu supracopertă
Titlul original: Every Day
Nr. de pagini: 316
ISBN: 978-973-707-932-9

Descriere:
Zi după zi un alt trup.
Zi după zi o altă viaţă.
Zi după zi îndrăgostit de aceeaşi fată.

Un adolescent care-şi spune, simplu, A, se trezeşte în fiecare dimineaţă într-un alt trup, trăind o altă viaţă. Niciodată nu e prevenit în legătură cu locul unde se va afla sau persoana în trupul căreia va fi. A s-a împăcat cu situaţia lui şi chiar şi-a stabilit câteva reguli „de supravieţuire": Niciodată să nu se ataşeze prea tare. Să evite să fie remarcat. Să nu se implice.
Totul până într-o zi când se trezeşte în corpul lui Justin şi o cunoaşte pe iubita acestuia, Rhiannon. Regulile sale stricte nu se mai aplică. Pentru că, în sfârşit, a găsit pe cineva alături de care vrea să rămână pentru totdeauna, zi după zi.

O poveste fascinantă, ce lansează o provocare: putem iubi cu adevărat pe cineva menit să ia altă înfăţişare în fiecare zi?

„Asta face iubirea: te face să vrei să rescrii lumea. Te face să vrei să alegi personaje, să construieşti scenariul, să conduci intriga. Persoana pe care o iubeşti stă în faţa ta, iar tu vrei să faci tot ce-ţi stă în puteri ca iubirea să fie posibilă, să fie la nesfârşit posibilă. Iar când sunteţi doar voi doi, singuri într-o cameră, poţi să pretinzi că aşa este, că aşa va fi."

Recenzie:

Descrierea spune destule. Cartea este despre A., care este un suflet neîngrădit de tiparurile care ni se induc acum în lume, este un suflet absolut liber, dar captiv în aceelaşi timp. Ceea ce m-a făcut să mă gândesc dacă nu cumva libertatea are şi ea un preţ absolut costisitor, dar sub altă formă. Obişnuit să respecte nişte reguli şi să nu facă ravagii în vieţiile celorlalţi, se îndrăgosteşte de Rhiannon şi n-are de ales. Începe uşor, uşor să se abată, să creadă în dragoste, în speranţă, să îşi facă scenarii şi să lupte. Povestea de dragoste dintre cei doi înfloreşte de-alungul fiecărei pagini date înainte. Până la urmă nimic nu e simplu. Practic încearcă să se mintă că imposibilul e totuşi posibil, dar fără folos. Cartea asta este atât de profundă încât la final, când ai impresia că totul e aşa roz şi yay şi tu crezi că el face ceva greşit şi off, realizezi ce o să facă defapt, te bufneşte plânsul, pentru că deabia atunci realizezi ce înseamnă dragostea cu adevărat. Că da, aia e iubirea adevărată. Eu sunt puţin şocată, chiar şi plăcut. E o poveste relativ simplă.

Mi-a plăcut foarte mult că acţiunea decurge normal şi că nu e nicio parte plictisitoare. Schimbul de corpuri e şi el vioi. Totul mi se pare perfect. Şi povestea dintre cei doi e aşa intensă şi sunt încă wow.


E o carte genială. Dacă aveţi timp, vă rog să o citiţi.
Mulţumesc încă odată librăriei Libris pentru această carte.

Notă: 5/5 (Mi-era dor de aşa ceva)

De veghe în lanul de secară - J. D. Salinger (Recenzie) + Câştigător Concurs de sfârşit de vacanţă. :)

 Mulţumesc celor de la Libris pentru această carte.

An aparitie: 2011
Autor: J.D. Salinger
Categoria: Literatura Universala
Editura: POLIROM
Nr. pagini: 280

Descriere:
O noua traducere pentru tinerii de astazi. La citeva decenii dupa traducerea de referinta, Editura Polirom propune o versiune noua, tinara, a romanului-cult De veghe in lanul de secara. Situata de ani de zile in topul preferintelor cititorilor din Romania, De veghe in lanul de secara continua sa fie, la peste cincizeci de ani de la aparitie, cartea de capatii a adolescentei. Ce poate fi uimitor pentru tinerii care o citesc acum, la 16 ani, si ai caror parinti s-au nascut, probabil, in aceeasi perioada ca si romanul, e ca trec prin aceleasi episoade, angoase si mirari precum Holden Caulfield. Doar ca el nu folosea atit de des cuvintul „cool” si nu naviga pe Internet. Iar cind simtea nevoia s-o sune pe fata de care era indragostit, ori renunta, pentru ca nu avea chef, ori intra in prima cabina de telefon. Problemele lui ramin insa, si chiar si modul in care sint rezolvate: prin revolta, prin negare sau, uneori, prin ignorarea lor. Exista voci care se intreaba de ce totusi a avut romanul un succes atit de uimitor, in toata lumea si, deja, de atitia ani. In fond, nu e singura carte care-si pastreaza prospetimea cu trecerea timpului. E vorba despre altceva, un ceva despre care s-au scris zeci de mii de pagini. Ceva imposibil de sintetizat intr-o scurta prezentare. Poate, pur si simplu, e o carte foarte-foarte buna. Atit. Alaturati-va milioanelor de tineri care au citit-o si veti intelege. 

Recenzie:
Cartea are în centru un băiat de 17 ani, Holden Caulfield, care are un destin destul de nefericit. Schimbă câteva şcoli şi este dat afară de la Pancey (cea actuală) pentru că pică la 4 materii din 5. Acţiunea este un destul de simplă. Băiatul este dat afară de la şcoală şi nu vrea să se ducă până la vacanţă acasă, având bani se cazează la un hotel şi se plimbă prin cluburi. Nu are pe nimeni care să îl consoleze, înafara sorei sale Phoebe care deşi e mică, e singura capabilă să-l înţeleagă. El are un vis, nu vrea ca adolescenţii să ajungă la maturitate. Nu vreau să spun mai mult, să nu vă stric plăcerea. Cartea merită citită.

Părerea mea:
 Cartea e simplă şi frumoasă. E potrivită celor de 13-16 ani, care se confruntă cu problemele adolescentine. În plus, pentru fete e utilă pentru că ne ajută să înţelegem gândirea băieţilor. Romanul e unul cu un limbaj mai fără perdea, tipic vârstei noastre.

Notă: 3.5/5
Încă odată, mulţumesc librăriei online Libris, pentru această carte.


Partea a 2a a postului:

Îmi cer miiii de scuze că am întârziat atât. Jur că liceul mănâncă suflete sau cel puţin timp şi chef de scris. :))

Eu sunt într-o stare de euforie aşa că pur şi simplu sunt fericită şi mai multe, dar mna..Trăiesc, aşa ca să ştiţi de mine.

Acum câştigătoarea este rugată să trimită un mail pe adresa amy.rockgirlyahoo.com cu adresa.

Uff, era să uit să anunţ câştigătoarea. Păi Random.org zice aşa:

Adăugaţi o legendă

 

 

 

Câştigătoarea este nr.16 adică, Murariu Raluca. Felicitări! :) Aştept un mail.

Felicitări şi celorlalţi participanţi şi vă mulţumesc! :3

Păi, la ce vreme e afară ( la mine plouă, nu ninge ) mă apuc de *Fata de hârtie* sau mă culc. :o3

Voi ce mai faceţi?

Reactie in lant de Simone Elkeles (Recenzie) ~ Chimie perfecta 3

 

Cartea a fost publicata la editura Leda si o puteti comanda de aici.

Când există CHIMIE PERFECTĂ,

se declanşează atracţia.

Iar LEGILE ATRACŢIEI nu pot duce decât la…

o REACŢIE ÎN LANŢ!

• Premiul pentru CEL MAI BUN ROMAN DE DRAGOSTE PENTRU TINERI, acordat de Asociaţia scriitorilor de Romane de Dragoste din America
• BESTSELLER NEW YORK TIMES
• BESTSELLER USA TODAY
• BESTSELLER PUBLISHERS WEEKLY

Când Luis mi-a zâmbit şi am simţit fiorul atracţiei, am intrat în panică. Nu-mi permit să las garda jos, iar un tip ca Luis e la fel de periculos ca Marco. Îmi dau seama de asta după felul cum surâde. Arată destul de inocent, dar nu mă păcăleşte el pe mine. Poate pe alte fete, dar nu pe mine...
Teoretic, Nikki are dreptate. Dar practic…
În viaţă, ea încearcă să se conducă după trei reguli: băieţii mint ca să-şi atingă scopurile, să nu te încrezi într-un băiat care îţi spune „te iubesc” şi să nu ieşi niciodată cu un tip din cartierul de sud al orăşelului Fairfield. Chiar dacă părinţii ei s-au născut în Mexic, Nikki, în calitate de fiică de doctor, are mai multe în comun cu vecinii săi din nordul oraşului decât cu colegii de şcoală din banda Latino Blood. Dar când îl cunoaşte pe Luis, este tentată să-şi încalce toate principiile.
Sunt conştient că am în mine o anumită doză de nebunie – plăcerea de a înfrunta pericolele… simt adrenalina curgându-mi prin vene – recunoaşte Luis. Pentru el, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată este cum să o convingă pe Nikki să-i dea o şansă unui intrus din cartierul de sud, asta până să devină, la rândul său, ţinta noului lider al bandei Latino Blood.
Vor fi oare sentimentele sale pentru Nikki suficient de puternice pentru a-l opri să intre într-o lume întunecată şi brutală şi a trăi periculos tot restul vieţii?
Acest ultim volum al seriei Chimie perfectă vă dezvăluie răspunsul la întrebare!


Recenzie:
Nikki sufera groaznic dupa despartirea de Marco, care chiar a marcat-o pe viata, deoarece ea ramane insarcinata cu el, dar totusi pierde copilul si pe Marco. La o petrecere il cunoaste pe Luis Fuentes si nu-i poate rezista. Cu inima ranita, incet incet Nikki lasa din zid si-l accepta pe Luis prin preajma ei, dar il pierde ca printre degete cand il minte ca nu-l iubeste si Luis nu poate s-o mai ierte. Desi se impaca, Nikki afla ca e in Latino Blood si se cearta. Luis intra oficial in banda, de suparare si cand totul pare sa se duca pe rapa exista o mica speranta.....(cititi singuri finalul, v-a va placea. (^-^) )


Parerea mea: 
 Cartea a fost.. destul de geniala. Ca si restul volumelor. Mi-a placut dinnou ca personajele sunt atent conturate si antiteza dintre Luis si Nikki e asa de "ododododo". Chiar merita citita cartea. E pur si simplu asa de relaxanta si de draguta *iubibila*.

Personaje preferate:
 Nikki- imi place foarte mult postura ei, atitudinea. Pare foarte serioasa desi inauntru ascunde o fire asa de ... firava.

Luis- mai trebuie sa spun de ce-mi place?! :))

Melodie asociata:

Nota:  (★★★★★) 5/5

Evernight de Claudia Gray (Recenzie)

:

Bianca vrea să evadeze…

La Academia Evernight, o şcoală misterioasă, cu tradiţie de sute de ani, adăpostită într-o clădire gotică, elevii sunt ciudat de perfecţi: atrăgători, deştepţi, dar şi… primejdioşi.
Din prima clipă, Bianca realizează că locul ei nu este aici.
Iar când îl întâlneşte pe frumosul şi singuraticul Lucas, acesta o previne să aibă grijă de ea şi să se ferească de toţi ceilalţi… deşi, în final, chiar şi el poate deveni un pericol când secrete întunecate ameninţă să-i despartă.
Legătura dintre cei doi este însă mult prea puternică. Bianca este gata să rişte orice pentru a fi împreună cu Lucas, chiar dacă asta înseamnă să renunţe la lucrurile în care crezuse până atunci.

Recenzie:

Bianca este fortata sa invete la Academia Evernight pentru a-si pastra secretul. In ciuda obligatiei incearca sa fuga in prima zi de scoala. O fuga pur si simplu prosteasca, cu un pachet de biscuiti Oreo si o prastie. Pare ca pur si simplu cauta primejdia cu lumanarea. Totusi fuga da gres, dar asa il cunoaste pe misteriosul Lucas, un tip normal, dragut si cu un sharm aparte care-i fura inima Biancai din prima clipa. Cei doi se imprietenesc riscand multe. Lucas e mereu singuratic, iar Bianca se imprieteneste cu cei din academie. Cand intr-un final accepta sa aibe o relatie, Bianca il musca pe Lucas. Moment care pur si simplu ma socat, eram ceva in gen "Glumesti sau ce?!". Asa ca Lucas este practic fortat sa afle secretul Biancai. Este vampir. El nu poate accepta idea si fuge in vacanta de Craciun spunand ca nu se mai intoarce. Totusi se intoarce deoarece atractia dintre el si Bianca e mult prea intensa. Lucrurile se tulbura oricum. Lucas este muscat a doua oara si amenintat sa devina vampir ca restul. De parca lucrurile nu ar fi deja complicate. Lucas ascunde un secret mult mai... ciudat si nu stiu... groaznic. Tot ceea ce se cladise intre el si Bianca este amenintat sa se darame. Vor trece ei de acest prag? Finalul e dragut si te face sa iti cumperi imediat si volumul al doilea ceea ce-am si facut. ;;)

Parerea mea:

Cartea a fost  intradevar peste asteptarile mele. Mai citisem recenzii despre ea, pareri si tot tacamul. Totusi, daca mi-a ajuns in biblioteca am zis sa o citesc. Si spre surprinderea mea... mi-a placut. Asa cum am mai zis, mi-am cumparat si volumul al doilea. Imi place ca personajele sunt atent conturate atat morar cat si fizic. Poveste e draguta, are actiune destul si povestea de dragoste compenseaza putinele lipsuri. O recomand cu caldura.

Personaje preferate:

Categoric Bianca. M-am regasit foarte mult in ea. E putin aeriana, dar e ok. Imi place si naivitatea ei, dar in situatii critice mi s-a parut mult mai matura si cu picioarele pe pamant fata de ceilalti.

Lucas. Sincer nu m-a dat pe spate. Imi place tandretea lui si conturul fizic dat de autoare.

Melodie asociata:

Nota: 4/5 (o sa te tin minte)