Showing posts with label iubire. Show all posts
Showing posts with label iubire. Show all posts

Tuesday, 3 February 2015

Voi cum vă începeți dimineața? - Despre obsesia „cafea” și „căni pentru cafea”

Singurul lucru adevărat (pe lângă mama, care are niște metode geniale de a mă trezi, iar în loc să o ai ca un arici toată dimineața, mai bine stai drepți și uiți de somn) care are puterea de a mă ridica din pat, e gândul la o cană de cafea cu lapte, aburindă, dulce amăruie și perfect aromată, eventual cu niște ciocolată lângă. Văzusem o poză drăguță cu „Somnul te caută, tu cauți cafeaua”. Da știu, o să ziceți că sunt mică, dar unii fumează, eu nu fumez, dar beau cafea, e un fel de drog care-ți aduce un strop de fericire în fiecare zi.
Iar ca orice moft de al meu, îl fac cum trebuie, adică am început să caut cum o prepari mai ușor, care e cea mai de calitate care are mai mult cafeină și care n-are deloc, care se macină mai ușor and a lot of that kind os stuff. Până acum pot spune că sunt îndrăgostită de Lavazza și cafelele cu aromă, iar că Starbucks-ul m-a dezamăgit la capitolul cafea, am avut două variante Starbucks Colombia și House Blend și totuși la capitolul cafea pentru acasă, n-au depășit Lavazza, dar da, Frappuccino și toate minunățiile pe care le fac acolo sunt unice (și la preț chiar), dar la cafea, spun pas.
 Tot pentru dimineți mai dulci, am o colecție de căni și bineînțeles în funcție de dispoziție aleg una, asta e pur și simplu un moft. Chiar am avut odată o discuție cu niște prieteni care îmi spuneau că o cană e cel mai nașpa cadou pe care îl poți primii, iar eu le-am spus că pentru mine nu, ce-i drept nici n-am primit căni cadou decât de la rude, pentru că ei îmi știu obsesia, dar nu știu ce să spun, pentru mine tot un cadou ideal mi se pare, curând cred că o să îmi mai trebuiască un dulap pentru căni, dar continui să-mi cumpăr, iar curând cred că o să vă fac niște poze să vedeți cât de drăguțe sunt și că nu-mi iau orice porcării.
Iar despre obsesia mea - cafeaua, în caz că vă închipuiați că e singura, NO, stați liniștiți vine aia cu ceaiul din urmă, m-ai nou mi-am luat ceainic cu infuzor și câteva punguțe de ceai de la Cărturești, că doar de la ei mi se trage obsesia cu ceaiul. Iar cafeau cel mai mult îmi place să o fac la mine acasă, cum vreau eu, cu frișcă de care vreau eu, zahăr și lapte după plac, cei drept nu mă consider o fată de cafenele, pentru că nu prea-mi plac, nu prea am dat de o cafenea în care să fie loc pentru nefumători, pentru că nu tolerez fumul de țigară și mi se face rău, la fel și Pub-urile, dacă plouă afară prefer să stau în ploaie decât să intru într-un pub cu toți pițiponcii, traficanții, pițipoancele, moșii cu bani și mai știu eu ce or mai fii.
Cred că mai bine trag de ai mei și fac curat în toată casă și-mi deschid o cafe-ceainărie acasă pentru prieteni :))
 
Cum spuneam, dimineața îmi place să mi-o încep cu o cană drăguță de cafea caldă (vara rece), puțină ciocolată și priveliștea frumoasă de la mine din balcon, iar când e înnorat și plouă, cu niște muzică bună.
 
 
 
Voi ce obsesii aveți și cum vă începeți diminețile? Ce vă face să vă ridicați din pat atunci când de fapt tot ce vă doriți e să mai marmoțiți puțin?
 
P.S.: Ferească Dumnezeu să nu mai am cafea și să mă fii ridicat deja din pat, că îmi vine să mă așez pe jos și să plâng (exagerez, dar chiar sunt tristă)
 
 
 

Sunday, 23 March 2014

Zi după zi de David Levithan (Recenzie)

Mulţumesc celor de la librăria online Libris pentru această carte.

Limba originală: engleză
Traducere de: Lidia Grădinaru
Anul apariţiei: 2014
Format: 130 x 200 mm, paperback cu supracopertă
Titlul original: Every Day
Nr. de pagini: 316
ISBN: 978-973-707-932-9

Descriere:
Zi după zi un alt trup.
Zi după zi o altă viaţă.
Zi după zi îndrăgostit de aceeaşi fată.


Un adolescent care-şi spune, simplu, A, se trezeşte în fiecare dimineaţă într-un alt trup, trăind o altă viaţă. Niciodată nu e prevenit în legătură cu locul unde se va afla sau persoana în trupul căreia va fi. A s-a împăcat cu situaţia lui şi chiar şi-a stabilit câteva reguli „de supravieţuire": Niciodată să nu se ataşeze prea tare. Să evite să fie remarcat. Să nu se implice.
Totul până într-o zi când se trezeşte în corpul lui Justin şi o cunoaşte pe iubita acestuia, Rhiannon. Regulile sale stricte nu se mai aplică. Pentru că, în sfârşit, a găsit pe cineva alături de care vrea să rămână pentru totdeauna, zi după zi.

O poveste fascinantă, ce lansează o provocare: putem iubi cu adevărat pe cineva menit să ia altă înfăţişare în fiecare zi?

„Asta face iubirea: te face să vrei să rescrii lumea. Te face să vrei să alegi personaje, să construieşti scenariul, să conduci intriga. Persoana pe care o iubeşti stă în faţa ta, iar tu vrei să faci tot ce-ţi stă în puteri ca iubirea să fie posibilă, să fie la nesfârşit posibilă. Iar când sunteţi doar voi doi, singuri într-o cameră, poţi să pretinzi că aşa este, că aşa va fi."

Recenzie:

Descrierea spune destule. Cartea este despre A., care este un suflet neîngrădit de tiparurile care ni se induc acum în lume, este un suflet absolut liber, dar captiv în aceelaşi timp. Ceea ce m-a făcut să mă gândesc dacă nu cumva libertatea are şi ea un preţ absolut costisitor, dar sub altă formă. Obişnuit să respecte nişte reguli şi să nu facă ravagii în vieţiile celorlalţi, se îndrăgosteşte de Rhiannon şi n-are de ales. Începe uşor, uşor să se abată, să creadă în dragoste, în speranţă, să îşi facă scenarii şi să lupte. Povestea de dragoste dintre cei doi înfloreşte de-alungul fiecărei pagini date înainte. Până la urmă nimic nu e simplu. Practic încearcă să se mintă că imposibilul e totuşi posibil, dar fără folos. Cartea asta este atât de profundă încât la final, când ai impresia că totul e aşa roz şi yay şi tu crezi că el face ceva greşit şi off, realizezi ce o să facă defapt, te bufneşte plânsul, pentru că deabia atunci realizezi ce înseamnă dragostea cu adevărat. Că da, aia e iubirea adevărată. Eu sunt puţin şocată, chiar şi plăcut. E o poveste relativ simplă.

Mi-a plăcut foarte mult că acţiunea decurge normal şi că nu e nicio parte plictisitoare. Schimbul de corpuri e şi el vioi. Totul mi se pare perfect. Şi povestea dintre cei doi e aşa intensă şi sunt încă wow.


E o carte genială. Dacă aveţi timp, vă rog să o citiţi.
Mulţumesc încă odată librăriei Libris pentru această carte.

http://www.libris.ro/zi-dupa-zi-david-levithan-TRE978-973-707-932-9--p789435.html

Notă: 5/5 (Mi-era dor de aşa ceva)