„Din cer, din pământ, dintr-o bucată de hârtie, dintr-o formă trecătoare, din pânza de păianjen.. Trebuie să luăm ceea ce este bun pentru noi de oriunde ar fi.” așa spunea Pablo Picasso. Eu până la vârsta de 13 ani învățam lucruri doar de la televizor și din ieșitul cu prietenii. Cititul mi se părea un chin. Până când am găsit în biblioteca părinților mei un volum cu o copertă atrăgătoare, dar conținut stufos, pentru cineva căruia nu-i plăcea lectura, o carte de 500 de pagini te cam speria. Totuși acel roman avea ceva special, zău! Părea că-i viu! Mă chema. Astfel „Singur pe lume” de Hector Malot a fost prima carte citită extrașcolar, din propria-mi voință. Mi-a luat 3 zile, am vărsat un râu de lacrimi în jurul meu, nu mai mâncam sau să fac altceva, voiam doar să citesc. Citeam și plângeam. Devoram acea lume. A fost și este cartea care mi-a marcat existența. Acela a fost momentul cheie al vieții mele, atunci mi-am deschis aripile și-am zburat pentru prima dată.
Eu consider că felul în care m-am apucat de citit a fost asemănător unui drum inițiatic. Pentru că de la „Singur pe lume” am trecut la cărți mai noi. Tot în biblioteca mea magică am găsit cel mai agreabil volum din viața asta. O păcăleală desigur. E vorba despre „Alchimistul” de Paolo Coelho, în variantă de buzunar, foarte micuță cu foarte puține pagini. Dar cu toții știm că de fapt e cea mai bogată carte în metafore. Nu o citeam dacă nu credeam că este fantasy sau sf, nu a fost, dar mi-a întrecut așteptările.
Aceste două cărți (chiar primele citite), mi-au făcut o sete de lectură nebunească. Așa că m-am apucat serios din acel moment de citit cărți de beletristică. În acea perioadă era la modă „Academia Vampirilor”, colecție pe care o avea una dintre colegele mele de clasă. Așa am citit eu 6 cărți în 4 zile.
Totuși, ce face un șoricel de bibliotecă în devenire? De aici începe adevărata poveste despre cum m-am apucat eu de citit serios.
Neștiind ce să citesc m-am apucat de căutat, așa am dat de definiția cuvântului recenzie și am început să caut bloguri cu recenzii. M-am îndrăgostit de un blog, pe care toată blogosfera îl cunoaște. E vorba de „Sayuki's Blog”. Mi-a plăcut atât de tare încât l-am luat drept model și așa a luat naștere ”Lissa's Corner”. Cititul unește destine. Pentru că am sâcâit-o pe Sayuki cu întrebări despre cum să editezi, să scrii etc. Îi iubeam scrisul. La scurt timp am început să comunicăm prin mail-uri, fără să știm de unde suntem. Printr-o minune la sfârșitul clasei a VIII-a am scris un articol în care întrebam dacă să aleg mate-info sau filologie la Liceul „Decebal” din Constanța. Așa destinele noastre s-au unit, după vreo 2 luni de vorbit. Am aflat că ea mergea la liceul la care urma să merg și eu în câteva luni. Mai mult decât atât, am aflat că amândouă suntem din același oraș, noi nefiind chiar din Constanța. Se poate chiar și mai mult decât atât, stăm la doar câteva blocuri distanță! Am mers și la aceeași școală!
Dacă nu m-aș fi apucat de citit, nu aș fi crezut în prietenia adevărată. Pentru că noi am devenit cele mai bune prietene. Iar de unit ne-a unit cititul și arta în general. Am ieșit în parc să citim, oriunde mergeam luam cărți după noi, am făcut și concursuri de genul cine citește mai multe pagini. Am mers la fiecare „Gaudeamus” sau târg de carte împreună. Pe amândouă ne cheamă și Maria, așa că acum câteva veri ne-am serbat ziua onomastică într-un târg de carte de la 15:00 pânâ la 23:00. Inclusiv majoratele le-am serbat doar noi două și niște multe cărți. Iar acum pot spune că îmi este cea mai bună prietenă și cea mai de încredere persoană din viața mea. Avem foarte multe lucruri în comun.
Am povestit și întâlnirea mea cu Sayuki pentru că prietenia cu ea m-a determinat să citesc mai mult și mai mult și mai mult. Ba mai mult, fără blogușorul ei nu aș fi știut ce cărți să aleg și mi-ar fi lipsit motivația, dar așa am aflat că mai sunt și alții care au aceleași pasiuni ca mine și că le putem împărtăși unii cu ceilalți.
În concluzie, cărțile și cititul mi-au adus un altfel de suflet pereche. O prietenie îndelungată, în care ne completăm una pe cealaltă.
Un alt eveniment care mi-a demonstrat că până și cărțile unesc oameni a fost momentul în care am primit o sponsorizare de la Libris.ro, și acest lucru mi-a deschis orizontul către lumea lecturii pentru că mi-au acordat o carte gratuită pe lună.
În final, eu m-am apucat de citit cu adevărat în decursul unui an, cam atât mi-a luat să devin un șoricel de bibliotecă cu acte.
P.S. Tot ceea ce am scris în acest articol este real, mai ales povestea întâlnirii mele cu Sayuki pe care o găsiți tot pe acest blogușor. ^-^
Articol ce răspunde provocării Libris, cu ocazia ediției a-XIV a, a Târgului Internațional de Carte și Muzică Libris Brașov
“When I was 5 years old, my mother always told me that happiness was the key to life. When I went to school, they asked me what I wanted to be when I grew up. I wrote down ‘happy’. They told me I didn’t understand the assignment, and I told them they didn’t understand life.” - John Lennon
Sunday, 12 March 2017
Cum m-am apucat de citit
Monday, 6 February 2017
Concurs rapid! (^-^)
Hei hei, long time no see. Mai pe scurt, BAC...
Anyway, am prins ragaz sa imi fac putina curatenie in biblioteca.
Si am gasit niste carti luate la Gaudeamus din vara, noi noute! :3
Cum o sa plec in Septembrie in Anglia, iar acum n-am timp nici sa mor, m-am gandit ca mai bine fac un concurs.
Premiile:
Seria ``Delirium`` de Lauren Oliver
Primele 2 volume din ``Maximum Ride`` de James Patterson
``Cei 100`` de Kass Morgan
Cerinte:
1. Aduceti un nou urmaritor prin GFC, blogului. Asta e o cerinta obligatorie.
- Mentionati numele acestuia in comentariu
2. Precizati pentru care serie/carte participate
3. Rezumati anul 2016 in cateva fraze. (Asta pentru ca nu am apucat sa vorbim de anul nou)
4. Dati vestea mai departe, despre concurs pe orice site de socializare si lasati link-ul in comentariu.
Perioada: 06.02.2017 - 10.03.2017
O sa fac o lista cu participantii dupa incheiere si o sa ii aleg prin random.org
Succes!
Anyway, am prins ragaz sa imi fac putina curatenie in biblioteca.
Si am gasit niste carti luate la Gaudeamus din vara, noi noute! :3
Cum o sa plec in Septembrie in Anglia, iar acum n-am timp nici sa mor, m-am gandit ca mai bine fac un concurs.
Premiile:
Seria ``Delirium`` de Lauren Oliver
Primele 2 volume din ``Maximum Ride`` de James Patterson
``Cei 100`` de Kass Morgan
Cerinte:
1. Aduceti un nou urmaritor prin GFC, blogului. Asta e o cerinta obligatorie.
- Mentionati numele acestuia in comentariu
2. Precizati pentru care serie/carte participate
3. Rezumati anul 2016 in cateva fraze. (Asta pentru ca nu am apucat sa vorbim de anul nou)
4. Dati vestea mai departe, despre concurs pe orice site de socializare si lasati link-ul in comentariu.
Perioada: 06.02.2017 - 10.03.2017
O sa fac o lista cu participantii dupa incheiere si o sa ii aleg prin random.org
Succes!
Sunday, 3 July 2016
Super holiday ( hip hip ura, vacanță)
Well, I can say that I had the fullest year of high school, ever. I mean, just one year ago I did not need to do anything, the hole summer was mine. I could*ve do everything I wanted to, but not now. It*s such a petty not to have time for your own. Yes I have time, but I need to work because going to university is fucking expensive. Well, not everywhere, but in UK, yes, cause I want to study there, and I can say that I have poor parents, in contrast with an UK salary.
And now, that they want to exit UE, I don t know how will I ever get there.. and this is very sad as I work my soul out everyday to have enough money to survive there. :)) Any way, back to the subject. This school year I took the DELF (french B1 exam) and the IELTS test. I survived in DELF and I succed it but for IELTS I didn t get my results yet, I hope that I scored at least 6,5 to go at a very high University.
Now I work at Mc Donald s and also in my free time I teach guitar. And, another also, in my free free time I draw, I sing and I write so hope you like what I write even if they are just ten rows.
So, this is my life for now. butterflies in my stomach because friday I get my IELTS result, so be careful cause if I don t write anything after friday it means that I killed myself. Kidding..
So have a nice evening. I hope that romanians will read my blog even if it isn t wrote in Romanian..
And now, that they want to exit UE, I don t know how will I ever get there.. and this is very sad as I work my soul out everyday to have enough money to survive there. :)) Any way, back to the subject. This school year I took the DELF (french B1 exam) and the IELTS test. I survived in DELF and I succed it but for IELTS I didn t get my results yet, I hope that I scored at least 6,5 to go at a very high University.
Now I work at Mc Donald s and also in my free time I teach guitar. And, another also, in my free free time I draw, I sing and I write so hope you like what I write even if they are just ten rows.
So, this is my life for now. butterflies in my stomach because friday I get my IELTS result, so be careful cause if I don t write anything after friday it means that I killed myself. Kidding..
So have a nice evening. I hope that romanians will read my blog even if it isn t wrote in Romanian..
Monday, 20 June 2016
Another day (Review) - Încă o zi (Recenzie) by David Levithan
English version
This book was given for a review by the Libris online library.Description:
Every day is the same for Rhiannon. She has accepted her life, convinced herself that she deserves her distant, temperamental boyfriend, Justin, even established guidelines by which to live: Don’t be too needy. Avoid upsetting him. Never get your hopes up.
Until the morning everything changes. Justin seems to see her, to want to be with her for the first time, and they share a perfect day—a perfect day Justin doesn’t remember the next morning. Confused, depressed, and desperate for another day as great as that one, Rhiannon starts questioning everything. Then, one day, a stranger tells her that the Justin she spent that day with, the one who made her feel like a real person…wasn’t Justin at all.
In this enthralling companion to his New York Times bestseller Every Day, David Levithan tells Rhiannon’s side of the story as she seeks to discover the truth about love and how it can change you.
Review:
It is interesting to see the difference between two perspective of the same action or story. In the first book, from the point of view of A everything seemed to be so simple, like Rhiannon was not already in a steady relationship. But as we travel around her mind we can see how important are the details for a girl and how she complicates everything in her thoughts. This book shows what qualities a girl search in a boyfriend. But also how we always tend to ignore the bad things in a long relationship because we think that this is normal and it is just as it needs to be. So the storyline is very simple, it is quite the same as in „Day by day” with the only difference that the main character is Rhiannon not A. I think that David wanted us to see how dissimilar the same action can be from those who take part at it.
I am thinking that I need to do a battle between these two books and to say what differences are among them because I do not know how to review this one without giving any spoiler.
My personal opinion on this book:
Firstly, I didn't like it because I was dumb enough to think that this is the second volume of „Everyday” series. After several pages I started feeling that I know the storyline so I decided to read on the back of the book and I was very upset on myself because I did not read it earlier. To sum up, it is an wonderful story and it is amazing to read them both so you can compare the perspectives of genres.
Quotes:
“Most of the time when we think we're looking for death, we're really looking for love.”
“It wouldn't be fair to ask you to be around me when I'm so sick of being around me.”
“That has to be what love is - seeing what a mess he is and loving him anyway, because you know you're a mess, too, maybe even worse.”
“When I leave my own house, there's always a part of me that stays behind, waiting for me to get back. That's what makes it my home - that feeling that a part of me is always waiting for me there.”
This is my first review wrote in English directly so please notice me if I have any mistakes. Thank you Libris library for giving me this book.
Versiune în romana:
Versiune în romana:
„Încă o zi” de David Levithan (recenzie)
„De la autorul bestsellerului Zi după zi
Pentru Rhiannon fiecare zi este la fel. S-a resemnat cu viața ei, convinsă fiind că îl merită pe Justin, iubitul ei distant și temperamental.
Până într-o dimineață când totul se schimbă. Pentru prima dată, Justin pare să o vadă cu adevărat, să fie împreună cu ea – și petrec o zi perfectă – o zi pe care Justin nu și-o mai amintește în dimineața următoare.
Tristă și confuză, Rhiannon pune totul la îndoială. Pe neașteptate, un străin îi spune că acel Justin cu care a petrecut o zi perfectă și care a făcut-o să se simtă specială... nu e deloc Justin.
Încă o zi, cartea-pereche a bestsellerului New York Times Zi după zi, spune povestea din perspectiva lui Rhiannon, care încearcă să descopere adevărul despre dragoste și felul cum acest adevăr te poate schimba pentru totdeauna.
"O poveste ce ne face să pătrundem adânc în mințile personajelor. Deși Levithan consideră că Încă o zi e geamănul romanului său precedent, Zi după zi, noua sa carte are o identitate separată, bine definită și poate fi citită independent." - Booklist
"Nu simt nicio întrebare — doar răspunsuri. Nu simt frică, ci împlinire. Îl sărut și balansul nostru perfect continuă, răsuflările noastre se fac una. Închid ochii și simt apăsarea familiară a buzelor lui, gustul familiar al gurii lui. Însa acum ceva e altfel. Nu doar ne sărutăm cu trupurile noastre întregi, ci și cu ceva mai mare decât trupurile, cu ceea ce suntem și cu ceea ce vom fi."
David Levithan este foarte cunoscut datorită cărţilor sale pentru adolescenți, printre care Boy Meets Boy (recompensat cu Lambda Literary Award), The Realm of Possibility, Are We There Yet?, Live is the Higher Law.
La Editura TREI, de acelaşi autor, au apărut Zi după zi, Will Grayson, Will Grayson (scris împreună cu John Green), Dash, Lily și Cartea Provocărilor, Playlist pentru Nick și Norah (ambele scrise împreună cu Rachel Cohn).”
Pentru Rhiannon fiecare zi este la fel. S-a resemnat cu viața ei, convinsă fiind că îl merită pe Justin, iubitul ei distant și temperamental.
Până într-o dimineață când totul se schimbă. Pentru prima dată, Justin pare să o vadă cu adevărat, să fie împreună cu ea – și petrec o zi perfectă – o zi pe care Justin nu și-o mai amintește în dimineața următoare.
Tristă și confuză, Rhiannon pune totul la îndoială. Pe neașteptate, un străin îi spune că acel Justin cu care a petrecut o zi perfectă și care a făcut-o să se simtă specială... nu e deloc Justin.
Încă o zi, cartea-pereche a bestsellerului New York Times Zi după zi, spune povestea din perspectiva lui Rhiannon, care încearcă să descopere adevărul despre dragoste și felul cum acest adevăr te poate schimba pentru totdeauna.
"O poveste ce ne face să pătrundem adânc în mințile personajelor. Deși Levithan consideră că Încă o zi e geamănul romanului său precedent, Zi după zi, noua sa carte are o identitate separată, bine definită și poate fi citită independent." - Booklist
"Nu simt nicio întrebare — doar răspunsuri. Nu simt frică, ci împlinire. Îl sărut și balansul nostru perfect continuă, răsuflările noastre se fac una. Închid ochii și simt apăsarea familiară a buzelor lui, gustul familiar al gurii lui. Însa acum ceva e altfel. Nu doar ne sărutăm cu trupurile noastre întregi, ci și cu ceva mai mare decât trupurile, cu ceea ce suntem și cu ceea ce vom fi."
David Levithan este foarte cunoscut datorită cărţilor sale pentru adolescenți, printre care Boy Meets Boy (recompensat cu Lambda Literary Award), The Realm of Possibility, Are We There Yet?, Live is the Higher Law.
La Editura TREI, de acelaşi autor, au apărut Zi după zi, Will Grayson, Will Grayson (scris împreună cu John Green), Dash, Lily și Cartea Provocărilor, Playlist pentru Nick și Norah (ambele scrise împreună cu Rachel Cohn).”
Recenzie:
În această carte este foarte interesant de observat diferențele dintre genuri în povestirea aceleași acțiuni. În prima carte, prin ochii lui A. totul părea simplu de parcă relația lui Rhiannon nu ar fi existat deja, cu altcineva. În timp prin ochii ei putem vedea cât de importante sunt unele detalii pentru o fată și cum fetele complică totul în mintea lor. Această carte arată și ce calități caută o fată la un băiat și că sunt taman opusul a ce cred ei. Dar mai ales cum într-o relație dăunătoare găsește mereu scuze ca să rămână, sperând că așa trebuie să fie de fapt. În mare povestea este exact aceeași, doar că fiind din prisma lui Rhiannon accentul este pus pe detalii. Cred că Levithan a vrut să vedem cât de diferită poate să fie aceeași acțiune prin ochii celor ce au luat parte la ea.
Mă gândesc să fac o bătălie între ele, să vedem ce diferențe sunt, pentru că ele sunt absolut minore, dar importante de fapt pentru fiecare. Iar recenzia, fiind aceeași poveste, doar că narată de o fată mi-e greu să îi pot face o recenzie fără să dau spoliere.
Opinia mea:
Fraților, nu mi-a plăcut această carte la început absolut deloc. Știți de ce? Mi se părea exact aceeași acțiune din prima carte, la un moment dat am crezut că sunt vrăjitoare și știu ce urmează să se întâmple fără să citesc. Până când am citit coperta cărții și am văzut că era chiar aceeași. Dar după ce am plâns în sinea mea, că de fapt nu este volumul al 2-lea al seriei. A fost o lectură plăcută și vi-o recomand.
Citate:
„De cele mai multe ori când căutăm moartea, de fapt căutăm iubirea”
„Asta trebuie să fie iubirea - să îl vezi pe celălalt cât de aiurit este și să îl iubești oricum, pentru că tu știi că ești la fel, ba chiar mai rău”
Monday, 30 May 2016
Câștigătorii concursului de fidelitate
Gata cu Delf-ul acum începem pregătirea intensă de Ielts plus puțină muncă la Mc Donalds, deoarece cazarea pentru studiile în Anglia nu e moca, iar părinții mei nu au nici o vină că am eu gărgăuni de străinătate în cap.
Astfel că rezultatele concursului, anunțate atât de târziu și îmi cer iertare pentru asta, sunt următoarele:
Alexandru Băban - 32 puncte
Mălina M - 66 puncte
Lionella Bragoi - 57
Litere Vesele - 97
Ilie Andreea - 9
Cornelia Cornelia - 8
Annemarie Elena - 7
Emanuela Bercaru - 224
Yuki Black - 139
Roxi Adina -
Romina Gianina -
Pam Pam, deci marii câștigători sunt:
Locul I, cu 224 de puncte Emanuela Bercaru.
Locul al II-lea, Yuki Black cu 139
Locul al III-lea, Litere Vesele cu un total de 97 de puncte
Bun, nu uitați Emanuela își va alege prima 2 cărți, Yuki alte 2 din cele rămase, iar Litere Vesele rămâne cu ultimele 2.
Cărțile sunt următoarele: "Jurnalul Annei Frank", "Jumătatea rea" de Sally Green, "Jumătatea sălbatică" de Sally Green, "Jocul lui Ender" de Orson Scott Card, "Misterul lui Edwin Drood" de Charles Dickens și "Blestemul din Swoon" de Nina Malkin
Aștept comentariile voastre la această postare să văd ce anume vă dorți dintre cărți, iar mai apoi un e-mail cu datele voastre la adresa amy.rockgirl@yahoo.com
Sper să vă bucurați, ne auzim curând cu noi postări. Xoxo
Astfel că rezultatele concursului, anunțate atât de târziu și îmi cer iertare pentru asta, sunt următoarele:
Alexandru Băban - 32 puncte
Mălina M - 66 puncte
Lionella Bragoi - 57
Litere Vesele - 97
Ilie Andreea - 9
Cornelia Cornelia - 8
Annemarie Elena - 7
Emanuela Bercaru - 224
Yuki Black - 139
Roxi Adina -
Romina Gianina -
Pam Pam, deci marii câștigători sunt:
Locul I, cu 224 de puncte Emanuela Bercaru.
Locul al II-lea, Yuki Black cu 139
Locul al III-lea, Litere Vesele cu un total de 97 de puncte
Bun, nu uitați Emanuela își va alege prima 2 cărți, Yuki alte 2 din cele rămase, iar Litere Vesele rămâne cu ultimele 2.
Cărțile sunt următoarele: "Jurnalul Annei Frank", "Jumătatea rea" de Sally Green, "Jumătatea sălbatică" de Sally Green, "Jocul lui Ender" de Orson Scott Card, "Misterul lui Edwin Drood" de Charles Dickens și "Blestemul din Swoon" de Nina Malkin
Aștept comentariile voastre la această postare să văd ce anume vă dorți dintre cărți, iar mai apoi un e-mail cu datele voastre la adresa amy.rockgirl@yahoo.com
Sper să vă bucurați, ne auzim curând cu noi postări. Xoxo
Wednesday, 4 May 2016
Tuesday, 3 May 2016
New in my library #20 + Sondaj de opinie
Well, nu am mai postat de mult în rubrica asta. Sper să vă stârnesc puțin interesul! ^-^
Au trecut cam 7 luni de când nu v-am arătat ce cărticele au mai venit în biblioteca mea. Ce mă surprinde cel mai tare este că nu sunt foarte multe. Singura justificare este că anul acesta mi se pare mai aglomerat decât o să fie a 12-a. Am în mai puțin de doua săptămâni Delf-ul (dacă engleza o mai bâjbâi, franceză yok), examenul de final de Școala Populară de Arte, asta însemnând că trebuie să cânt pe derost niște partituri complicate, la chitară, pe care am timp să pun mâna o oră marțea când am cursul și încă două ore când predau eu lecții. Norocul meu că mânuțele mele și chitara se înțeleg bine și nu fac mofturi de genul să mă trădeze la greu. Iar la final rămâne mirobolantul examen de engleză care reprezintă 50% din acceptarea mea la o universitate din afară, ceea ce înseamnă că e mai la fel de important ca media Bacului.
Știți de ce ziceam că o să îmi fie mai lejer la anul? Nu o să mai am cursul de chitară, de franceză și de engleză, care adunate fac 5 ore, 4 în plus de stat la liceu, iar 2 că punem și timpul pierdut pe drum, de mers la școala de arte.
Știu că pare că mă plâng. Dar de fapt aleg să scriu toate astea ca o consolare pentru mine a faptului că fizic, nu am timp. Eu încă nu înțeleg asta, e drept că de pe la ora 10 cam în fiecare seară mă uit la seriale sau filme, dar le văd în engleză uneori cu subtitrare în engleză alte ori, fără. Și cred că și asta mă ajută totuși.
Acum, revenind la oile noastre. Că tot vorbeam de engleză am primit de la Alexandra aka Sayuki, două cărți superbe în limba engleză
„The Hobbit” de J.R.R. Tolkien și „Anne of Green Gables” de L.M. Montgomery
De la Libris.ro am primit pentru recenzie „Pandemonium” de Lauren Oliver (recenzie aici), „Requiem” de Lauren Oliver (recenzie aici), Jurnalul Annei Frank (aici recenzia) și „Încă o zi” de David Levithan pe care încă nu am citit-o, dar urmează să.
Eu mi-am cumpărat „L*etrange histoire de Benjamin Button” de F.S. Fitzgerald că am zis că poate așa se lipește franceza de mine, dar m-am înșelat.
Într-un exces de zel, mi-am cumpărat o culegere de variante pentru BAC, de română. Ehh, nu strică poate lucrez la vară din ea.
Tatăl meu mi-a cumpărat „Principiile fundamentale ale desenului” de Barrington Barber .
Sondajul de opinie va fi despre trecerea blog-ului în limba engleză. V-ar fi greu dacă o să scriu de acum în acolo direct în engleză? O să fac un sondaj pe bune în dreapta blogului. Mi-ar lua prea mult timp să fac și în română, probabil o să scriu din când în când în ambele limbi, dar pentru început am nevoie de blog în limba engleză pentru a-mi folosi la admitere. Ce spuneți? Ce îmi recomandați?
Zi frumoasă tuturor și paște fericit!:3
Au trecut cam 7 luni de când nu v-am arătat ce cărticele au mai venit în biblioteca mea. Ce mă surprinde cel mai tare este că nu sunt foarte multe. Singura justificare este că anul acesta mi se pare mai aglomerat decât o să fie a 12-a. Am în mai puțin de doua săptămâni Delf-ul (dacă engleza o mai bâjbâi, franceză yok), examenul de final de Școala Populară de Arte, asta însemnând că trebuie să cânt pe derost niște partituri complicate, la chitară, pe care am timp să pun mâna o oră marțea când am cursul și încă două ore când predau eu lecții. Norocul meu că mânuțele mele și chitara se înțeleg bine și nu fac mofturi de genul să mă trădeze la greu. Iar la final rămâne mirobolantul examen de engleză care reprezintă 50% din acceptarea mea la o universitate din afară, ceea ce înseamnă că e mai la fel de important ca media Bacului.
Știți de ce ziceam că o să îmi fie mai lejer la anul? Nu o să mai am cursul de chitară, de franceză și de engleză, care adunate fac 5 ore, 4 în plus de stat la liceu, iar 2 că punem și timpul pierdut pe drum, de mers la școala de arte.
Știu că pare că mă plâng. Dar de fapt aleg să scriu toate astea ca o consolare pentru mine a faptului că fizic, nu am timp. Eu încă nu înțeleg asta, e drept că de pe la ora 10 cam în fiecare seară mă uit la seriale sau filme, dar le văd în engleză uneori cu subtitrare în engleză alte ori, fără. Și cred că și asta mă ajută totuși.
Acum, revenind la oile noastre. Că tot vorbeam de engleză am primit de la Alexandra aka Sayuki, două cărți superbe în limba engleză
„The Hobbit” de J.R.R. Tolkien și „Anne of Green Gables” de L.M. Montgomery
De la Libris.ro am primit pentru recenzie „Pandemonium” de Lauren Oliver (recenzie aici), „Requiem” de Lauren Oliver (recenzie aici), Jurnalul Annei Frank (aici recenzia) și „Încă o zi” de David Levithan pe care încă nu am citit-o, dar urmează să.
Eu mi-am cumpărat „L*etrange histoire de Benjamin Button” de F.S. Fitzgerald că am zis că poate așa se lipește franceza de mine, dar m-am înșelat.
Într-un exces de zel, mi-am cumpărat o culegere de variante pentru BAC, de română. Ehh, nu strică poate lucrez la vară din ea.
Tatăl meu mi-a cumpărat „Principiile fundamentale ale desenului” de Barrington Barber .Sondajul de opinie va fi despre trecerea blog-ului în limba engleză. V-ar fi greu dacă o să scriu de acum în acolo direct în engleză? O să fac un sondaj pe bune în dreapta blogului. Mi-ar lua prea mult timp să fac și în română, probabil o să scriu din când în când în ambele limbi, dar pentru început am nevoie de blog în limba engleză pentru a-mi folosi la admitere. Ce spuneți? Ce îmi recomandați?
Zi frumoasă tuturor și paște fericit!:3
Etichete:
bac,
carte de desen. încă o zi,
David Levithan,
New in my library,
pandemonium,
requiem
Friday, 22 April 2016
Cover nou, I m back :)
Multă vreme a trecut de când nu am mai scris. Mi-era tare dor.
Despre cum sunt eu? Aglomerată, că doar de aia nici nu prea scriu. Am avut simulare Delf și Ielts în perioada asta. Nasoale amândouă. Măcar pentru engleză chiar am timp să îmi îmbunătățesc rezultatele, că am examenul pe 25 Iunie, dar pentru examenul de Delf, I am a kind of a dead person. Că e pe 14 mai. E pentru prima dată când chiar regret un lucru. Că am dat bani pe curs și pe examen, ca acum să mă rog să îl iau. Nu știu de ce la început m-am crezut SuperWoman, că o să pot eu să învăț franceză în câteva luni ce nu am învățat în 6 ani de zile. Eh, dar asta e. Măcar la anul când o să am BAC-ul după atâtea limbi străine o să îmi fie floare la ureche.
Așa că eu sunt între simulări, teme și exerciții în plus, limbi străine.
Știți mișto e când le încurci între ele, aia e super mișto. Mă întreb cum rezistă cei care știu câte 5-7 limbi. Holy moly.
De citit am o tonă de cărți începute. O carte de a colegei mele, Oriunde de Iulia Bangheorghe, o poveste de dragoste a unor îndrăgostiți paralizați în scaune cu rotile, ceva în genul lui John Green. „A Simple Heart” de Gustave Flaubert e un shortstory, drăguț. Încă o carte în engleză, Amaranth parcă o să vă spun când fac postarea cu New in my library și „Eu sunt numărul patru”. Pentru că din când în când am timp să citesc, dar sunt foarte mofturoasă și nu mă mai prinde orice.
Bun, acum despre cover. Am avut timp să înregistrez ceva. Piesa „Aripile” e de curând apărută și mi se pare foarte drăguță și seamănă puțin și prin ce trec eu acum, emoțional, când nu știi ce să mai faci și ce să mai crezi. Așa că sper să fiți drăguți și să lăsați un like melodiei și poate să apăsați butonul de Subscribe. ^-^
Sweet days! :3
Despre cum sunt eu? Aglomerată, că doar de aia nici nu prea scriu. Am avut simulare Delf și Ielts în perioada asta. Nasoale amândouă. Măcar pentru engleză chiar am timp să îmi îmbunătățesc rezultatele, că am examenul pe 25 Iunie, dar pentru examenul de Delf, I am a kind of a dead person. Că e pe 14 mai. E pentru prima dată când chiar regret un lucru. Că am dat bani pe curs și pe examen, ca acum să mă rog să îl iau. Nu știu de ce la început m-am crezut SuperWoman, că o să pot eu să învăț franceză în câteva luni ce nu am învățat în 6 ani de zile. Eh, dar asta e. Măcar la anul când o să am BAC-ul după atâtea limbi străine o să îmi fie floare la ureche.
Așa că eu sunt între simulări, teme și exerciții în plus, limbi străine.
Știți mișto e când le încurci între ele, aia e super mișto. Mă întreb cum rezistă cei care știu câte 5-7 limbi. Holy moly.
De citit am o tonă de cărți începute. O carte de a colegei mele, Oriunde de Iulia Bangheorghe, o poveste de dragoste a unor îndrăgostiți paralizați în scaune cu rotile, ceva în genul lui John Green. „A Simple Heart” de Gustave Flaubert e un shortstory, drăguț. Încă o carte în engleză, Amaranth parcă o să vă spun când fac postarea cu New in my library și „Eu sunt numărul patru”. Pentru că din când în când am timp să citesc, dar sunt foarte mofturoasă și nu mă mai prinde orice.
Bun, acum despre cover. Am avut timp să înregistrez ceva. Piesa „Aripile” e de curând apărută și mi se pare foarte drăguță și seamănă puțin și prin ce trec eu acum, emoțional, când nu știi ce să mai faci și ce să mai crezi. Așa că sper să fiți drăguți și să lăsați un like melodiei și poate să apăsați butonul de Subscribe. ^-^
Saturday, 16 April 2016
Prelungirea concursului de fidelitate
Dragilor, probabil toţi aşteptaţi rezultatele concursului de fidelitate, dar neavând timp destul, nu mi se pare corect să fie doar pentru 2 postări, chiar dacă e vina mea.
Aşa că, ma gândeam să îl prelungesc până pe 6 Mai, aşa că poate vă fac o surpriză şi de Paşte.
Aşa că lista e încă deschisă, sper să nu vă supăraţi pe mine.
Cei înscrişi în concurs până acum sunt:
1.Baban Alexandru-Marian
2.Roxi Adina
3.Malina Ginju
4.Bragoi Lionella
5.Andreea Chiriță
6.Romina Gianina
7. Ilie Andreea
8.Cornelia Pop
10.Emanuela Bercaru
11.Anne-Marie Elena
12.Yuki Black
Plus că mă gândesc că dacă vine vacanţa mai postez şi eu ceva.
În caz că aţi uitat, concursul este aici.
Sper că nu v-am supărat. All the best. Ca pe vremuri Xoxo :))
Aşa că, ma gândeam să îl prelungesc până pe 6 Mai, aşa că poate vă fac o surpriză şi de Paşte.
Aşa că lista e încă deschisă, sper să nu vă supăraţi pe mine.
Cei înscrişi în concurs până acum sunt:
1.Baban Alexandru-Marian
2.Roxi Adina
3.Malina Ginju
4.Bragoi Lionella
5.Andreea Chiriță
6.Romina Gianina
7. Ilie Andreea
8.Cornelia Pop
10.Emanuela Bercaru
11.Anne-Marie Elena
12.Yuki Black
Plus că mă gândesc că dacă vine vacanţa mai postez şi eu ceva.
În caz că aţi uitat, concursul este aici.
Sper că nu v-am supărat. All the best. Ca pe vremuri Xoxo :))
Monday, 4 April 2016
Requiem de Lauren Oliver (recenzie)
În primul rând vreau să mulţumesc librăriei de cărţi online Libris.ro pentru acordarea şansei de a citi această carte.Descriere:
"Poate că o luam razna din cauza sentimentelor noastre.
Poate că dragostea chiar e o boală şi ne-ar fi mai bine fără ea.
Dar am ales un alt drum.
Şi, în fond, acesta e rostul evitării operaţiei: să fim liberi să alegem.
Liberi să alegem inclusiv ce e greşit."
Recenzie:
Prinsă între viaţă şi moarte, între libertate şi captivitate, între siguranţă şi pericol, dragoste şi ură, între prietenie şi duşmănie, între adevăr şi minciună, dar mai ales între iubirea actuală şi fantoma uneia din trecut. Lena se zbate între a trăi şi pur şi simplu a spravieţui. Acţiunea cărţii este la fel de antrenantă ca şi a celorlalte volume, paginile zboară atât de uşor. Am dat gata acest roman într-o simplă zi de şcoală. Povestea acestui ultim volum este povestită din două perspective, cea a Lenei şi cea a celei mai bune prietene a ei, Hana. Ele sunt la poli opuşi, două mentalităţi diferite, care la un momentdat găsesc un mijloc de compromis, aleg o cale dreaptă pentru amândouă. Lena deşi îşi pierduse vechea familie odată cu prima parte a trilogiei, în aceasta pare să recapete ceva mai mult decât ce pierduse. Subiectul seamănă tare cu realitatea în care trăim. Toţi vrem libertate, sub orice formă a ei. Cred că toţi asta căutăm. Ceea ce se întâmplă în lumea Lenei se întâmplă şi în a noastră. Ei caută libertate, fug de tot ceea ce înseamnă şi implică ziduri, aleg libertatea chiar dacă asta înseamnă să trăiască pericolul Sălbăticiei, fără să îşi închipuie faptul că cei din sălbaticie pot deveni mai rău decât cei din lumea cu regului. Aici este un aspect atât de real, a faptului că fugim de regului şi vrem să fim mai buni, dar de fapt ne înrăim şi ajungem să ne mâncăm între noi (nu la propriu). Asta din primsa Lenei, care este acum prinsă între iubirea care-i curge prin vene pentru o fantomă a unui băiat care crede că o iubise cândva şi la Julian, simbolul slăbiciunii oraşului, ordinii, fiind băiatul guvernatorului.
Cel mai ciudat este felul în care eroinele ajung în antiteză totală. Lena infectată cu "amor deliria", boala iubirii, alege să trăiască în Sălbăticie şi Hana, care ajunge să fie vindecată, şi nu numai să o trădeze pe cea mai bună prietenă a ei, dar şi să se căsătorească cu preşedintele (guvernatorul, am uitat cuvântul o să revin aici) ţării, care se dovedeşte a fi înclinat spre maleficitate, dar să urască împreună Sălbăticia.
Sincer, e greu să explic ceva din carte, pentru că mi-e frică să nu dau spoilere. E o carte care chiar merită citită. Un volum care are la bază prietenia, iertarea, loialitatea, libertatea şi altruismul. Într-un fel, o nouă variantă a Divergentului.
Ce aş putea spune că nu mi-a plăcut e faptul că are atât de multă acţiune, atât de multă luptă şi te ţine în suspans, dar se pierde partea filozofică. Se pierde mult. Întradevăr, sunt conflicte interioare puternice la ambele eroine, dar se putea mai mult de atât. Iar finalul m-a făcut să ţip, am fost tristă şi fericită în acelaşi timp. Am spus foarte, foarte puţin de fapt despre carte aşa că sper ca v-am făcut să o citiţi.
Acum câteva citate în ideea că poate, poate, vă bate gândul:
"Şi îmi vine să plâng, îmi vine să îmi apăs fața pe pieptul lui şi să îi respir mirosul, să mă prefac că nimic nu s-a schimbat, că totul va fi perfect, şi întreg, şi nevătămat."
"Pentru asta suntem făcuți: promisiuni, angajamente şi jurăminte de supunere."
"Ciudat cum vindecă timpul. Ca glonțul acela dintre coastele mele. E acolo, ştiu că e acolo, dar abia daca il mai simt. Doar când plouă. Şi, uneori, când îmi amintesc."
"Ea merita un înger, iar eu voiam să fiu al ei."
Această carte mi-a fost oferită de către Libris.ro, librăria de cărţi online şi sponsorul oficial al blogului.
P.S. Staţi pe aproapre că vin cu explicaţii, poze din Londra, concursuri poveşi şi multe altele. :)
P.P.S Dacă aveţi întrebări despre carte întrebaţi orice. :)
Etichete:
citate,
delirium 3,
lauren oliver,
Libris.ro,
requiem
Thursday, 18 February 2016
Jurnalul Annei Frank (Recenzie)
Mulţumesc librăriei online Libris.ro pentru această carte minunată.Descriere:
"Povestea tragică a Annei Frank e bine cunoscută. Împreună cu familia ei şi alţi cunoscuţi evrei, Anne a stat ascunsă timp de doi ani (6 iulie 1942–4 august 1944), de teama deportării în lagăr, în aşa-numita Anexă a sediului firmei patronate de tatăl său, în Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani când a intrat în Anexă. A ţinut aici un jurnal (început anterior, în 12 iunie 1942), devenind la un moment dat conştientă că el va reprezenta un document important după ce războiul se va sfârşi. În 4 august 1944, aşadar nu mult după debarcarea Aliaţilor în Normandia, când finalul recluziunii părea foarte aproape, Anne şi ceilalţi şapte locatari ai Anexei sunt arestaţi şi mai târziu deportaţi cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu excepţia lui Otto Frank, toți vor muri. Anne şi sora ei se sting de tifos la Bergen-Belsen în februarie sau martie 1945. Eliberat din lagărul de la Auschwitz, tatăl Annei va publica şi va face cunoscut în toată lumea jurnalul fiicei sale.
Anne Frank este un nume familiar chiar și pentru cei care nu au citit Jurnalul. Îl poartă străzi, școli de pe toate meridianele. Îl poartă mult vizitatul muzeu din Amsterdam și fundația care l-a organizat în imobilul unde se afla Anexa secretă.
Anne Frank și jurnalul ei figurează pe mai toate listele de excelență ale veacului XX privitoare la personalități și la cărți - Cei mai importanți oameni ai secolului, Cele mai bune cărți publicate în secolul XX, Operele literare definitorii pentru același secol, ca să numim doar câteva din multele topuri stabilite de specialiști, de ziariști ori chiar de marele public.
Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Țările de Jos, Jurnalul Annei Frank a fost tradus în peste 65 de limbi. S-a vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare.
La celebritatea Jurnalului au contribuit neîndoielnic adaptările sale teatrale și cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe școli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar și ținta unor vehemente atacuri.
„Era o tânără scriitoare minunată. Era cineva la cei treisprezece ani ai ei. Parcă ai vedea, la viteză mărită, un film cu un făt care capătă brusc chip şi începe să stăpânească lucrurile... dintr-odată, descoperă reflecţia, brusc, face portrete, schiţe de personaje, şi iată lungi întâmplări complicate, povestite atât de frumos, încât par să aibă în spate zeci de ciorne. Şi fără intenţia otrăvită de-a fi interesantă sau profundă. Este ea însăşi... Ardoarea, spiritul care o animă mereu activ, punând mereu lucrurile în mişcare... E ca o surioară pasională a lui Kafka, este fetiţa lui pierdută.“ (Philip ROTH, The Ghost Writer)"
Recenzie:
Primul impact cu această carte e rece, te gândești că nu ai niciun drept să citești așa ceva,fiind ceva intim, după o scurtă perioadă de timp în adâncul minţii te gândeşti că e scrierea unei fete de 13 ani... Ce știe ea despre viață? Să se joace cu păpuși, să mănânce înghețată și să smotocească pisici.. pierdere de timp. Până când ți se aprinde un bec pe măsură ce trec paginile, nu e o carte ci un jurnal. Nici măcar un jurnal obișnuit. Este unu scris de la nivelul de sine superior, din adâncul sufletului. În fond, așa ar trebui să scrie orice poet sau scriitor, din inimă. Această fetiță se spovedește aproape zilnic unei bucăți de hârtie căre-i decide soarta, făcând-o prietena ei ca mai bună. Dacă te gândești că timp de luni, ani de zile a fost nevoită să stea ascunsă, fără să privească măcar o dată pe geam, devine o mică eroină. Mai mult decât atât, prin faptul că scrie emoționant poți să observi maturizarea ei treptată și faptul că la un moment dat uiți că e mai mică de cât tine.
Lumea în care trăiește pare ireală, e revoltător să știi că tu te plictisești acasă uneori când ai toată libertatea din lume (în ideea că dacă ieși din casă sunt doar 0.000001% șanse să fi împușcat sau dus în vreun lagăr, iar ea găsea o ocupație într-o lume în care smartphone-urile nu existau, iar internetul era încă sf. Cred că majoritatea au citit jurnalul pentru tema războiului, dar sunt multe alte motive pentru care ai putea citii această carte. Cum ar fi: să vezi cum cineva atât de chinuit de soartă reușește să se bucure de niște lucruri atât de mici, de exemplu dragostea Annei pentru a scrie.
Nu am de ce să povestesc ce se întâmplă în jurnal, nu e o poveste concretă și vreau să vă las pe voi să citiți.
Părerile sunt atât de împărțite, unii spun că e urâtă și plictisitoare, alții o compătimesc pe biata copilă astfel înţelegând şi de ce scrie aşa şi nu în alt fel.
Eu recomand cartea cu inima deschisă pentru că e altceva decât cu ce ne-am obişnuit noi, plus că te emoţionează pentru că forţat empatizezi cu Anna.
În mare atât aş putea spune, pe lângă faptul că eu am citit-o ca şi când cineva mi-ar citi mie jurnalul, asta însemnând că am citit-o cu îngăduinţă. Pentru că stilul ei de a scrie e invatabil, era un jurnal, nu o carte, nu o poveste inventată, aşa că nu ai ce să îi reproşezi.
Încă o dată, mulţumesc librăriei de cărţi (acum şi multe alte mărunţişuri tentante) online, pentru că mi-a oferit această carte. Libris.ro, sponsor oficial şi al blogului. :)
Despre mine.. mă înec în teste de IELTS (examen de engleză al naibii de greu), comentarii la română, că doar de ce să nu dăm simulare la clasa a XI-a? Şi adorm cu laptop-ul în braţe imediat după ce îl deschid, aşa că nu prea multe despre mine. Dar voi ce mai faceţi?
Ca plot din următoarea postare, las o melodie. E noua mea fixaţie.
Etichete:
anna frank,
jurnal,
jurnalul annei frank,
Libris.ro,
ma ucide ea,
mihail sandu,
recenzie
Saturday, 6 February 2016
Concurs de fidelitate! Pentru mine, pentru voi..
Am intrat pe blog după o tonă de timp și am avut un atac de panică după ce am văzut că de la 175 de urmăritori dintr-odată mai sunt doar 154, it really sucks!
Holbându-mă în continuare la fața părăsită a blogului, iar la urmăritori, vizualizări puține și tot așa m-a trăznit ideea să fac un concurs de fidelitate, dar nu doar pentru voi, si pentru mine. In ideea ca oricum nu am mai scris de o tona de timp, asa o sa ma fortez sa scriu pentru ca in rasplata, imi aloc si mie cativa banuti sa-mi iau o carte, doua niste creioane sau orice altceva.
Revenind la voi, o să vă spun prima dată premiile, poate vă stârnesc interesul. În joc sunt 6 cărţi, primul câştigător are dreptul să îşi aleagă două din cele 6. Al doilea 2 din cele 4 rămase, iar al treilea rămâne cu ultimele 2.
Strecurate printre cărţi or să mai fie şi diferite surprize. Acum, sper că v-am atras atenţia.Cărţile vor fi afişate la final.
Ce trebuie să faceţi ca să câştigaţi?
Păi simplu, să strângeţi cât mai multe puncte, iar câştigătorii vor fi aleşi în funcţie de puncatjul acumulat.
Punctele le strângeţi astfel:
1. 1 punct pentru fiecare comentariu lăsat la postările de acum în colo.
2. 2 puncte pentru distribuirea pe facebook a acestei postări (lăsaţi link-ul share-ului vostru în comentariu la această postare.)
3. 5 puncte dacă aţi dat like paginii Lissa's Corner. (în comentariu la această postare menţionaţi numele de facebook prin care aţi dat like).
4. 10 puncte pentru fiecare dată în care blogul este amintit pe blogurile voastre (Linkurile postărilor puse tot într-un comentariu la această postare)
5. 25 de puncte pentru o postare pe blogul vostru în care să prezentaţi concursul. (Link în comentariu)
6. 50 de puncte pentru fiecare urmăritor (prin GFC - butonul de follow din dreapta) adus de voi. (Numele de GFC al persoanei aduse trebuie menţionat tot într-un comentariu)
Desfăşurarea concursului: 06 Februarie - 06 Martie 2016
Doriitori acestui concurs sunt rugaţi să menţioneze că vor să participe. (Scrieţi şi voi ceva de genul "particip" într-un comentariu, nu sunt bună la stuffs like this)
Şi cam asta ar fi tot. Acum, aici se află cărţile:
"Jurnalul Annei Frank"
"Jocul lui Ender" de Orson Scott Card
Holbându-mă în continuare la fața părăsită a blogului, iar la urmăritori, vizualizări puține și tot așa m-a trăznit ideea să fac un concurs de fidelitate, dar nu doar pentru voi, si pentru mine. In ideea ca oricum nu am mai scris de o tona de timp, asa o sa ma fortez sa scriu pentru ca in rasplata, imi aloc si mie cativa banuti sa-mi iau o carte, doua niste creioane sau orice altceva.
Revenind la voi, o să vă spun prima dată premiile, poate vă stârnesc interesul. În joc sunt 6 cărţi, primul câştigător are dreptul să îşi aleagă două din cele 6. Al doilea 2 din cele 4 rămase, iar al treilea rămâne cu ultimele 2.
Strecurate printre cărţi or să mai fie şi diferite surprize. Acum, sper că v-am atras atenţia.Cărţile vor fi afişate la final.
Ce trebuie să faceţi ca să câştigaţi?
Păi simplu, să strângeţi cât mai multe puncte, iar câştigătorii vor fi aleşi în funcţie de puncatjul acumulat.
Punctele le strângeţi astfel:
1. 1 punct pentru fiecare comentariu lăsat la postările de acum în colo.
2. 2 puncte pentru distribuirea pe facebook a acestei postări (lăsaţi link-ul share-ului vostru în comentariu la această postare.)
3. 5 puncte dacă aţi dat like paginii Lissa's Corner. (în comentariu la această postare menţionaţi numele de facebook prin care aţi dat like).
4. 10 puncte pentru fiecare dată în care blogul este amintit pe blogurile voastre (Linkurile postărilor puse tot într-un comentariu la această postare)
5. 25 de puncte pentru o postare pe blogul vostru în care să prezentaţi concursul. (Link în comentariu)
6. 50 de puncte pentru fiecare urmăritor (prin GFC - butonul de follow din dreapta) adus de voi. (Numele de GFC al persoanei aduse trebuie menţionat tot într-un comentariu)
Desfăşurarea concursului: 06 Februarie - 06 Martie 2016
Doriitori acestui concurs sunt rugaţi să menţioneze că vor să participe. (Scrieţi şi voi ceva de genul "particip" într-un comentariu, nu sunt bună la stuffs like this)
Şi cam asta ar fi tot. Acum, aici se află cărţile:
"Jurnalul Annei Frank"
"Jumătatea rea" de Sally Green
"Jumătatea sălbatică" de Sally Green"Jocul lui Ender" de Orson Scott Card
"Misterul lui Edwin Drood" de Charles Dickens
"Blestemul din Swoon" de Nina Malkin
În ultima vreme nu am mai prea citit, dar am văzut o tonă de filme aşa că mă gândesc să fac recenzii la câteva dintre ele, de cât să nu fac nimic. Iar acum ca să mai ştiţi de viaţa mea, mă uit la The Originals, acum ceva timp puteam să jur că sunt oribili şi că nu o să mă uit la ei niciodată. Well, never say never and never say forever. Acum leşin după ei, soundtrack-urile lor sunt atât de bune, iar ca bonus câteva din vrăjile folosite plus ceva replici între vechi prieteni sunt în franceză, ceea ce mă ajută puţin şi pentru Delf. (doar scuze că-mi pierd jumătate de viaţă doar urmărind nişte super hot and handsome guys în loc să învăţ).
Voi ce mai faceţi?
P.S. Multă baftă celor care se înscriu în concurs! :)
Tuesday, 22 December 2015
Hăinuţă de iarnă şi ocupaţiile din ultimul timp + primul portret color
A trecut atât de mult timp de când nu am mai scris şi mă întreb dacă cineva chiar mai e interesat de ceea ce scriu.
În ultimul timp am făcut aşa multe lucruri şi sunt într-un fel dezamăgită de mine că nu am reuşit să mai scriu ca altă dată. Aşa că mai mult pentru mine, o să fac o desfăşurare a ultimelor luni şi cum e anul acesta şcolar pentru mine.
Păăăăăi, m-am înscris la cursuri de:
-Cambridge ceea ce e o ironie că eu o să dau Ielts.
-DELF ceea ce de fapt e o prostie imensă, pentru că nici acum nu ştiu să ţin o conversaţie simplă în franceză, de scris nici nu mai spun, plus că în combinaţie cu orele de engleză mi-a dat peste cap simţul limbii şi când vreau să vorbesc în engleză în loc să gândesc în engleză îmi vine franceza aşa că nu prea sunt bună la limbi strărine, jos pălăria pentru cine poate.
Numai din cele două deja s-au dus 5-6 ore dintr-o săptămână pe lângă şcoală. Chestia foarte şocantă e că în Mai 2016 am examen la franceză, iar în Iunie dau Ielts-ul chestie care e genială când mă gândesc că cel de engleză are valoare mai mare ca BAC-ul la CV şi practic la viitorul meu.
Pe lângă lingvistică, sunt anul III la chitară electrică, deci ultimul. Asta înseamnă că în Iunie am examen cu pam-pam şi acolo.
Toate astea de până acum ţin de viitorul meu, iar eu ştiţi ce fac? Văd filme, seriale, desenez şi fac surf pe net.Cu 3 examene anul ăsta (şi încă nu am pus şcoala de şoferi). Mai face cineva aşa??
Ca un lucru foooarte bun, care-mi gâdilă puţin orgoliul şi conştiinţa că mai am acolo un bănuţ, doi, câştigaţi de mine, predau chitară unei fetiţe şi mă simt mai adult, având în vedere că e o responsabilitate în plus şi chiar te maturizează.
Cam asta fac eu anul ăsta, iar când am timp liber şi nu fac teme sau învăţ, desenez, când nu desenez mă uit la filme şi seriale aşa că timp de blog ioc, ca sa nu mai zic.. mai am şi sindromul paginii albe când vreau să scriu.
Cum m-a întrebat o prietenă acum puţin timp "Tu cu ce te mai lauzi?" păi, măcar o să postez mititelul meu portret, care e cel mai muncit de până acum, dar ca şi idee, de la 1 la 10 eu sunt conştientă că e de 5-6, totuşi arată munca de o săptămână în care am mai tot pitrocit câte ceva la el.
Mai pot să fac o scurtă listă de filme văzute, dar asta mai în colo şi dacă vreţi.
Chiar aştept comentarii de la cine mai e interesat de blogul ăsta pentru că mi-e frică să nu fie chiar abandonat cu totul, sincer.
Deci, hăinuţă de iarnă avem. Voi ce mai faceţi?
În ultimul timp am făcut aşa multe lucruri şi sunt într-un fel dezamăgită de mine că nu am reuşit să mai scriu ca altă dată. Aşa că mai mult pentru mine, o să fac o desfăşurare a ultimelor luni şi cum e anul acesta şcolar pentru mine.
Păăăăăi, m-am înscris la cursuri de:
-Cambridge ceea ce e o ironie că eu o să dau Ielts.
-DELF ceea ce de fapt e o prostie imensă, pentru că nici acum nu ştiu să ţin o conversaţie simplă în franceză, de scris nici nu mai spun, plus că în combinaţie cu orele de engleză mi-a dat peste cap simţul limbii şi când vreau să vorbesc în engleză în loc să gândesc în engleză îmi vine franceza aşa că nu prea sunt bună la limbi strărine, jos pălăria pentru cine poate.
Numai din cele două deja s-au dus 5-6 ore dintr-o săptămână pe lângă şcoală. Chestia foarte şocantă e că în Mai 2016 am examen la franceză, iar în Iunie dau Ielts-ul chestie care e genială când mă gândesc că cel de engleză are valoare mai mare ca BAC-ul la CV şi practic la viitorul meu.
Pe lângă lingvistică, sunt anul III la chitară electrică, deci ultimul. Asta înseamnă că în Iunie am examen cu pam-pam şi acolo.
Toate astea de până acum ţin de viitorul meu, iar eu ştiţi ce fac? Văd filme, seriale, desenez şi fac surf pe net.Cu 3 examene anul ăsta (şi încă nu am pus şcoala de şoferi). Mai face cineva aşa??
Ca un lucru foooarte bun, care-mi gâdilă puţin orgoliul şi conştiinţa că mai am acolo un bănuţ, doi, câştigaţi de mine, predau chitară unei fetiţe şi mă simt mai adult, având în vedere că e o responsabilitate în plus şi chiar te maturizează.
Cam asta fac eu anul ăsta, iar când am timp liber şi nu fac teme sau învăţ, desenez, când nu desenez mă uit la filme şi seriale aşa că timp de blog ioc, ca sa nu mai zic.. mai am şi sindromul paginii albe când vreau să scriu.
Cum m-a întrebat o prietenă acum puţin timp "Tu cu ce te mai lauzi?" păi, măcar o să postez mititelul meu portret, care e cel mai muncit de până acum, dar ca şi idee, de la 1 la 10 eu sunt conştientă că e de 5-6, totuşi arată munca de o săptămână în care am mai tot pitrocit câte ceva la el.
Mai pot să fac o scurtă listă de filme văzute, dar asta mai în colo şi dacă vreţi.
Chiar aştept comentarii de la cine mai e interesat de blogul ăsta pentru că mi-e frică să nu fie chiar abandonat cu totul, sincer.
Deci, hăinuţă de iarnă avem. Voi ce mai faceţi?
Etichete:
cursuri,
delf,
ielts,
Oliver Qween draw,
portret în pastel cretat
Sunday, 11 October 2015
Pandemonium de Lauren Oliver (Recenzie)
Mulţumesc librăriei de căţi Libris.ro, sponsor oficial al blogului, pentru această carte. "Incerc sa alung amintirea cosmarului meu, gandurile la Alex, gandurile la Hana si la fosta mea scoala, sa le alung, sa le alung, cum m-a invatat Raven.
Vechea mea viata nu mai exista. Dar si vechea Lena e moarta. Am ingropat-o. Am lasat-o dincolo de gard, in spatele unui zid de fum si flacari."
Recenzia:
După tragicul sfârşit al primului volum, viaţa Hanei se schimbă drastic, zile după zile se luptă să fie integrată în grupul celor din Sălbăticie, şi să contribuie prin diverse metode la dezvoltarea acestuia deşi nu se află în puterile ei depline. Cel mai interesant lucru este felul în care ni se arată subtil cum adevărata viaţa nu e pe deplin aici, în oraş, şi că tot ceea ce am cunoscut noi sub numele de "comfort", nu reprezintă altceva decât un moft care ne îndepărtează din ce în ce mai tare de originile noastre. Eu în timp ce citeam despre cum mâncau terci de ovăz fără să aibă tacâmuri şi despre cum se ajutau unul pe celălalt, mă întrebam până la urmă civilizaţia adevărată unde e? Aici în lumea noastră cu tacâmuri, dar în care dacă ţi se întâmplă ceva nu se uită nici un doctor la tine? Sau unde lipsa comfotului uneşte oamenii?
Ştiu, o dau prea mult în filozofie, dar asta-i tema secunndară a cărţii. Romanul este structurat în două perspective care se schimbă constant "Acum" şi "Atunci". Hana are multe obstacole de trecut, îi sunt multe fapte înşcenate, pierde multă lume din jurul ei, dar cunoaşte şi una nouă, când într-un final pătrunde înapoi în oraş, reuşeşte să îl uite pe Alex şi să se îndrăgostească din nou, dar soarta nu ţine cu ea, aşa că are de luptat pentru a reuşi să fie cu noua ei dragoste, iar când totul e frumos, vine sfârţitul care e sfâşietor şi dacă cineva a terminat cartea, vă rog scrieţi-mi pentru că vreau îneapărat să vorbesc cu cineva şi momentan nu am găsit pe nimeni.
Părerea mea:
Această carte este mult mai profundă decât pare, m-am abţinut să dau multe detalii sau să povestesc prea mult. Se mai întâmplă o groază de evenimente, dar nu pot să le spun pe toate pentru că n-ar mai citi nimeni cartea. Eu personal recomand cu mult drag toată seria "Delirium", mi se pare ceva altfel, o temă mai puţin abordată. Iar despre acest volum pot spune că s-a ridicat la aşteptările mele.
Notă: 5/5
P.S.: La ora 11:00 eram la pagina 50, iar la 16:00 deşi avusesem pauză luuungă de masă, deja devorasem cartea. E printre singurele cărţi citite într-o singură zi, aşa că tot ce pot spune este: Mulţumesc librăria de cărţi online Libris.ro, pentru şansa de a citi această carte!
O săptămână frumoasă tuturor! Ce aţi mai citit? Xoxo
Etichete:
delirium,
laurel oliver,
Libris,
pandemonium,
recenzie
Sunday, 20 September 2015
Câştigător concurs aniversar!+ Melodii drăguţe :o3
Câştigătorul concursului este rugat să trimită un mail la adresa amy.rockgirl yahoo.com în termen de o săptămână ori va fi ales altul. Mulţumesc!
Câştigătorul concursului se poate vedea în poza de mai jos şi pe pagina concursului!
Ştiu că n-am mai postat de mult despre ce melodii mai ascult aşa că o să ataşez câteva dintre ele.
Săptămâna aceasta m-am acomodat cu trezitul la ora 5:30 pentru liceu. Credeam că o să îmi fie greu, dar deja m-am acomodat, având în vedere că am timp să îmi beau cafeaua pe îndelete acasă, iar la liceu ajung fresh.
Voi ce mai faceţi?
Pupici şi îmbrăţişări! :3
Câştigătorul concursului se poate vedea în poza de mai jos şi pe pagina concursului!
Ştiu că n-am mai postat de mult despre ce melodii mai ascult aşa că o să ataşez câteva dintre ele.
Voi ce mai faceţi?
Pupici şi îmbrăţişări! :3
Wednesday, 9 September 2015
Concurs aniversar! Trei ani de blogăreală!
Uşor, uşor am ajuns şi aici. Au trecut 3 ani de când loveam tremurătoare tastatura, căutam să fiu pe placul tuturor şi am păşit în lumea bloggărilor. Acum am învăţat că nu poţi satisface pe toată lumea :))
Ştiu, prea siropos, prea ca la romane.
Măăăăi, 3 ani, 175 de urmăritori şi 48.500 de vizualizări. Vă mulţumesc pentru că v-aţi strâns aici, în colţişorul Lissei şi urmăriţi postările mereu. N-aş fi putut să ajung aici fără voi, m-am gândit că v-ar prinde bine un concurs, nu? (: Premiul şi tot ceea ce trebuie să faceţi se află în acest Rafflecopter.
See ya soon <3
a Rafflecopter giveaway
Monday, 7 September 2015
New in my library #19 ~ after a while
Hei, hei! <-(^-^)->
A trebuit să verific de 2-3 ori arhiva blogului ca să fiu sigură că ultima postare "New in my library" a fost pe bune în data de 16. August.2014.
Aşa că nu vă speriaţi că par multe, pentru că sunt strânse de mai bine de un an! :))
Primele venite au fost primele două volume din "Half Bad" de Sally Green, primite de la Libris.ro (sponsorul oficial al blogului) şi deja recenziate.
De Paşte am primite(şi luat) Biblia desenului :)) Faimoasa "Şcoala de desen" De Andras Szunyoghy
Tot primite de la Libris.ro pentru recenzie au fost: "A treisprezecea poveste" de Diane Setterfield, "Delirium" de Lauren Oliver (sunt aşa nerăbdătoare să pun mâna pe Pandemonium) şi "Dragostea mea mi-a dăruit..." o serie de poveşti pentru Sărbătoriile de iarnă scrise de cei mai cunoscuţi autori contemporani de Fantasy
De la un eveniment de promovare a lecturii organizat de Biblioteca "Pontus Euxinus" am reuşit să pun mâna pe "O zi" de David Nicholls, iar de la ultima comandă de cărţi dată pentru mami m-am îndurat să-mi iau măcar o carte şi am ales una lejeră pentru plibat cu ea de colo-colo, "Celelalte poveşti de dragoste" de Lucian Dan Teodorovici
De la Cărtureşti mi-am luat pentru prima dată cărţi în engleză: "The Portrait of Dorian Gray" de Oscar Wilde şi din colecţia Little Black mi-am ales o Short story de Gustave Flaubert - "A simple heart"
Anul trecut de ziua mea am primit de la Sayuki "Petrecere de Halloween" şi "Crima din Orient Express" de Agatha Christie, iar de la doamna diriginte "Lumea Sofiei" de Jostein Gaarder.
De la sortarea la sânge făcută de către Sayuki am fost privilegiată să aleg ce aş vrea dintr-un munte pentru bibliotecă aşa că am ales: "Blestemul din Swoon" de Nina Malkin (L-am citit, dar în voiam în bibliotecă, "Vei fi acolo" de Guillaume Musso şi "O zi din şapte" de Lauren Oliver
Aşa arată comoara strânsă de-a lungul unui an întreg! AHOI! :3
Staţi cât se poate de aproape, foarte curând voi veni cu un concurs!
Voi ce mai faceţi cu ce vă mai ocupaţi?
See ya!
Wednesday, 2 September 2015
"Şi tu poţi lua 10 la Bac!" (Recenzie), nu, nu dau BAC-ul anul acesta.
Cartea mi-a fost oferită de sponsorul oficial al blogului, librăria online Libris.

Descriere:
"Ghid complet pentru probele de limba, comunicare si literatura romana. O carte pentru toti absolventii de liceu care vor sa fie siguri de succesul la proba scrisa de limba si literatura romana a examenului de bacalaureat.
Veti gasi aici:
Mult succes!"
Cred că vă întrebaţi deja de ce ar cumpăra cineva o carte pentru BAC, când e vacanţă, dacă nu are examenul anul acesta. Păi, destul de simplu, am auzit de ea şi mi-a plăcut foarte, foarte, foarte tare.
Eu nu sunt de acord cu nici un fel de culgere pentru şcoală, nici măcar manualele nu le-aş cumpăra. Dar cartea asta e exact ceea ce trebuie să învăţăm pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română.- precizari metodologice, recomandari si fite recapitulative care respecta intru totul noua programa pentru examenul de bacalaureat 2014;
- modele de analiza pe text si subiecte rezolvate pentru probade evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana;
- sinteze privind toate continuturile de literatura romana si modele de eseuri structurate pornind de la texte care acopera in mare masura plaja manualelor alternative;
- rezolvarea tuturor variantelor de subiecte din anul 2013;
- bareme detaliate;
- o paleta larga de subiecte rezolvate pentru examenul de bacalaureat 2014, in acord cu modelele oferite de Centrul National de Evaluare si Examinare.
Mult succes!"
Cred că vă întrebaţi deja de ce ar cumpăra cineva o carte pentru BAC, când e vacanţă, dacă nu are examenul anul acesta. Păi, destul de simplu, am auzit de ea şi mi-a plăcut foarte, foarte, foarte tare.
Lucruri esenţiale care ar trebui să fie incluse în manuale, dar nu sunt, pentru că la noi manualele sunt un fel distragere de la ţinta pe care trebuie să o nimereşti.
Eu intru clasa a XI-a, filologie. Prima data doamna mea diriginte ne-a xeroxat din această carte când ne chinuiam cu partea I a bacaleauratului. Am admirat încă de la început faptul că n-am fost obligaţi cu cumpărăm nimic la română şi nici n-am folosit manualele. Cred că majoritatea ştiţi cum arată o variantă de BAC şi cu siguranţă dacă sunteţi la liceu aţi fost puşi să rezolvaţi cel puţin o parte din una.
Eiii, această carte reprezintă cheia pentru e rezolvare completă, dar la obiect, pentru că este foarte bine structurată. Începe cu proba orală, esenţialul pentru a lua calificativ maxim. Iar la proba scrisă ai absolut tot ceea ce trebuie să ştii când ţi se cere "Explică rolul verbelor la timpul x din textul dat" sau "explică semnificaţia figurii de stil y" etc. asta pentru prima parte, pentru cea de a doua, ai schema standard pentru eseul argumentativ şi câteva exemple. Pentru ultima parte cartea se imparte in genuri şi specii literare, ceea ce cautam de foare mult timp. Îmi doream să am toate speciile adunate la un loc să nu mai flenduresc 3 caiete să le găsesc. Aşa că tot ce pot să vă spun este că dacă aveţi cartea aceasta, nu mai aveţi nevoie nici de culegeri nici de manual. Tot ceea ce vă trebuie este un pix şi o coală albă pentru a rezolva cele 20 de variante de la finalul cărţii.
Mulţumesc librăria de cărţi online, Libris.ro pentru şansa de a avea această carte în biblioteca mea!
Voi ce mai faceţi? Cum vă mai e viaţa? Ce program aveţi pentru ultima sută de metri de vacanţă?
Etichete:
Humanitas,
Libris,
recenzie,
rezolvare bac,
si tu poti lua 10 la bac
Sunday, 23 August 2015
Pasteluri cretate şi diverse accesorii pentru desene (:
După cum am promis, am ajuns să fac şi postarea aceasta. Bun, pasteluri cretate, ce sunt şi cu ce se mănâncă?
Pastelurile sunt de două feluri: Cretate şi uleioase (Eu momentan lucrez cu cele cretate care se mai numesc şi uscate)
Pastelurile sunt renumite pentru că se spune că au pigmenţi puri de culoare în ele, iar atunci când le pui pe hârtie prind viaţă mai uşor şi mai repede, chiar şi mult mai real decât creioanele colorate sau acuarele. Mai sunt cunoscute pentru faptul că ele nu se amestecă stând unul lângă celălalt, nici chiar pe foaie nu se prea amestecă, dar se suprapun foarte frumos.
Pastelurile cretate seamănă de cele mai multe ori cu creta obişnuită, dar nu poţi să le înlocuieşti una cu cealaltă.
În magazine există o gamă foarte, foarte variată de pasteluri şi de cele mai multe ori e greu să deosebeşti ceea ce e bun de ceea ce e prost şi nici măcar nu poţi să raportezi calitatea la preţ, multe pasteluri scumpe pot de fapt să fie proaste şi unele ieftine foarte bune.
Pastelurile cretate pot fi şi sub formă de creioane, sunt puţin mai dure şi ajută pentru conturarea clară, iar de cele mai multe ori se folosesc pentru realizarea portretelor.
Eu prima dată am văzut pe youtube un speed drawing (un video în care cineva desenază dar este după redat la viteză) cu Oliver Qween/Arrow, e unul din serialele mele preferate şi dacă nu l-aţi văzut vă sfătuiesc să gugăliţi repede. :)) Iar în video, fata de acolo folosea creioane pastel şi nişte pasteluri parcă, iar eu am dat fuga în magazin să iau nişte creioane pastelate, ţeapa mare a fost că nu aderă bine pe foaia simplă, îţi trebuie un carton mai zgrunţuros sau pur şi simplu un bloc de desen special. Am dat fuga să iau, mi s-a părut strigător la cer preţul, sincer, am dat 13 lei pe un bloc de 12 foi ştiu că se ajunge la 1 leu şi puţin foaia, dar pentru mine care strâng banii cu ţârâita a fost ceva.
După ce am luat blocul, uitându-mă la tutoriale am văzut că îţi mai trebuie şi nişte pasteluri serioase, iar preţurile şi magazinul Pictor păreau prea departe. Totuşi plângeam după o cutie de pasteluri adevărate.
Supriza a fost că următoarea zi mami a venit de la Lidl cu o cutie imensă de pasteluri cretate, de la 20 de lei a dat doar 14lei pe o cutie de 25, mai sunt şi mari, a fost ultima cutie rămasă. Deci Universul voia să mă apuc de desenat în pasteluri :)) M-am apucat încet încet de desenat, după mi-am dat seama că norii mei nu pot să iasă ca cei din tutorial pentru că pastelul meu alb râcâie foaia şi nu lasă pic de urmă de culoare pe ea, aşa că m-am chinuit cu ele o vreme, iar după asta la prima ocazie când am ajuns în Pictor am încercat să îmi iau tot ce-mi trebuia, asta după ce m-am documentat pe net.
Altă surpriză a fost când deşi ştiam de pe site ce vreau, în magazin nu prea aveau. Aşa că mi-am luat nişte pasteluri la bucată pe care o să le vedeţi în poză, cele rotunde sunt Toison, ceea ce scrie şi pe cutie. Dacă vreţi să vă apucaţi de desenat ele sunt cea mai bună alegere, după ce am luat albul de la ei credeam că nu e adevărat, la cât de frumos puteam să fac detaliile şi era atâât de frumos, parcă era magie. Nu sunt nici foarte scumpe, iar raportul calitate preţ e perfect.
Tot în poză, cele pătrăţoase şi lungi sunt de la CretaColor şi nu sunt soft, sunt hard pastels, asta înseamna că sunt mult mai dure, şi nu merg întinse pe foaie, sunt mai mult pentru detalii. Nu le recomand. Că mai sunt şi foarte fragile, dar scumpe. Un pastel Toison la bucată este 1,80 lei iar unul CretaColor 3,80lei. Seturile de la Toison le găsiţi aici.
Tot atunci de la pictorul mi-am luat un set de 12 pasteluri de la Reeves cu 14 lei, altă ţeapă. Pe net erau păreri bune despre ele, dar în raport cu Toison nu se ridică nici măcar la jumătatea valorii lor. Deci nu le recomand.
Îmi mai cunpărasem nişte creioane pastelate, am luat unul de la Lyra, o firmă bună. Am mai luat un liner, pentru peisajul cu apusul şi copacul mare, iar tot pentru asta am mai luat un marcăr tot Lyra, aveam nevoie de unul mai subţire.

Am stat ceva vreme cu astea, iar prietenul meu mi-a facăt cea mai frumoasă surpriză. Mi-a luat pasteluri Faber Castell eu nici nu îndrăzneam să visez la ele pentru că erau prea scumpe. Dar raportul calitate preţ nu e strălucit, mai bine luaţi Toison, la Faber se cunoaşte profesionalismul firmei, adică pastelurile vin în cutie, iar pe capac sunt scrise numele tuturor nuanţelor din cutie, iar pastelurile au fiecare un număr pe ele, iar aşa identivici nuanţa. Asta ajută atunci când ai tutoriale, iar cel de acolo îţi explică ce trebuie să foloseşti după nunaţe. Totuşi sunt foarte bune, dar preţul destul de mare având în vedere că e şi transportul 20 de lei.

Prin imagini mai vedeţi ascuţitoarea Faber Castell care îşi merită fiecare bănuţ, e chiar foate bună şi merg ascuţite perfect creioanele pastel. O radieră plastică, e ceva mai eficientă decât una normală, plus că se curăţă singură. Iar ultimul este un tub de fixativ, pentru că după ce foloseşti pastelurile trebuie fixate, iar mulţi artişti folosesc fixative speciale pentru pasteluri, dar cel mai ieftin tub e 60 de lei, iar eu am dat 7 pe unul de păr de la Kaufland şi merge perfect. Majoritatea nu sunt de acord cu folosirea unui spray de fixare pentru că întunecă desenul, mie îmi place pentru că realizează un contrast frumos.
Aveam şi p blendă de hârtie care presupunea că întinzi pastelurile cu ea, dar la mine nu merge. Prefer să întind cu degetul, ai dat cât pastel vrei tu, iar după poţi să îl întinzi sau nu, mie îmi place mai mult să le întind, dar la unele desene nu merge, de exemplu la pisică, pentru că strici desenul.
Cam atât despre pasteluri, spec ca v-am fost de folos!
Asta e colecţia mea "întreagă".
Voi ce mai faceţi? Ce hobby-uri mai aveţi? Eu am văzut că am de treabă, am de completat o leapşă, mulţumesc Bia!
Pastelurile sunt de două feluri: Cretate şi uleioase (Eu momentan lucrez cu cele cretate care se mai numesc şi uscate)
Pastelurile sunt renumite pentru că se spune că au pigmenţi puri de culoare în ele, iar atunci când le pui pe hârtie prind viaţă mai uşor şi mai repede, chiar şi mult mai real decât creioanele colorate sau acuarele. Mai sunt cunoscute pentru faptul că ele nu se amestecă stând unul lângă celălalt, nici chiar pe foaie nu se prea amestecă, dar se suprapun foarte frumos.
Pastelurile cretate seamănă de cele mai multe ori cu creta obişnuită, dar nu poţi să le înlocuieşti una cu cealaltă.
În magazine există o gamă foarte, foarte variată de pasteluri şi de cele mai multe ori e greu să deosebeşti ceea ce e bun de ceea ce e prost şi nici măcar nu poţi să raportezi calitatea la preţ, multe pasteluri scumpe pot de fapt să fie proaste şi unele ieftine foarte bune.
Pastelurile cretate pot fi şi sub formă de creioane, sunt puţin mai dure şi ajută pentru conturarea clară, iar de cele mai multe ori se folosesc pentru realizarea portretelor.Eu prima dată am văzut pe youtube un speed drawing (un video în care cineva desenază dar este după redat la viteză) cu Oliver Qween/Arrow, e unul din serialele mele preferate şi dacă nu l-aţi văzut vă sfătuiesc să gugăliţi repede. :)) Iar în video, fata de acolo folosea creioane pastel şi nişte pasteluri parcă, iar eu am dat fuga în magazin să iau nişte creioane pastelate, ţeapa mare a fost că nu aderă bine pe foaia simplă, îţi trebuie un carton mai zgrunţuros sau pur şi simplu un bloc de desen special. Am dat fuga să iau, mi s-a părut strigător la cer preţul, sincer, am dat 13 lei pe un bloc de 12 foi ştiu că se ajunge la 1 leu şi puţin foaia, dar pentru mine care strâng banii cu ţârâita a fost ceva.
După ce am luat blocul, uitându-mă la tutoriale am văzut că îţi mai trebuie şi nişte pasteluri serioase, iar preţurile şi magazinul Pictor păreau prea departe. Totuşi plângeam după o cutie de pasteluri adevărate.
Supriza a fost că următoarea zi mami a venit de la Lidl cu o cutie imensă de pasteluri cretate, de la 20 de lei a dat doar 14lei pe o cutie de 25, mai sunt şi mari, a fost ultima cutie rămasă. Deci Universul voia să mă apuc de desenat în pasteluri :)) M-am apucat încet încet de desenat, după mi-am dat seama că norii mei nu pot să iasă ca cei din tutorial pentru că pastelul meu alb râcâie foaia şi nu lasă pic de urmă de culoare pe ea, aşa că m-am chinuit cu ele o vreme, iar după asta la prima ocazie când am ajuns în Pictor am încercat să îmi iau tot ce-mi trebuia, asta după ce m-am documentat pe net.
Altă surpriză a fost când deşi ştiam de pe site ce vreau, în magazin nu prea aveau. Aşa că mi-am luat nişte pasteluri la bucată pe care o să le vedeţi în poză, cele rotunde sunt Toison, ceea ce scrie şi pe cutie. Dacă vreţi să vă apucaţi de desenat ele sunt cea mai bună alegere, după ce am luat albul de la ei credeam că nu e adevărat, la cât de frumos puteam să fac detaliile şi era atâât de frumos, parcă era magie. Nu sunt nici foarte scumpe, iar raportul calitate preţ e perfect.
Tot în poză, cele pătrăţoase şi lungi sunt de la CretaColor şi nu sunt soft, sunt hard pastels, asta înseamna că sunt mult mai dure, şi nu merg întinse pe foaie, sunt mai mult pentru detalii. Nu le recomand. Că mai sunt şi foarte fragile, dar scumpe. Un pastel Toison la bucată este 1,80 lei iar unul CretaColor 3,80lei. Seturile de la Toison le găsiţi aici.
Tot atunci de la pictorul mi-am luat un set de 12 pasteluri de la Reeves cu 14 lei, altă ţeapă. Pe net erau păreri bune despre ele, dar în raport cu Toison nu se ridică nici măcar la jumătatea valorii lor. Deci nu le recomand.
Îmi mai cunpărasem nişte creioane pastelate, am luat unul de la Lyra, o firmă bună. Am mai luat un liner, pentru peisajul cu apusul şi copacul mare, iar tot pentru asta am mai luat un marcăr tot Lyra, aveam nevoie de unul mai subţire.
Am stat ceva vreme cu astea, iar prietenul meu mi-a facăt cea mai frumoasă surpriză. Mi-a luat pasteluri Faber Castell eu nici nu îndrăzneam să visez la ele pentru că erau prea scumpe. Dar raportul calitate preţ nu e strălucit, mai bine luaţi Toison, la Faber se cunoaşte profesionalismul firmei, adică pastelurile vin în cutie, iar pe capac sunt scrise numele tuturor nuanţelor din cutie, iar pastelurile au fiecare un număr pe ele, iar aşa identivici nuanţa. Asta ajută atunci când ai tutoriale, iar cel de acolo îţi explică ce trebuie să foloseşti după nunaţe. Totuşi sunt foarte bune, dar preţul destul de mare având în vedere că e şi transportul 20 de lei.
Prin imagini mai vedeţi ascuţitoarea Faber Castell care îşi merită fiecare bănuţ, e chiar foate bună şi merg ascuţite perfect creioanele pastel. O radieră plastică, e ceva mai eficientă decât una normală, plus că se curăţă singură. Iar ultimul este un tub de fixativ, pentru că după ce foloseşti pastelurile trebuie fixate, iar mulţi artişti folosesc fixative speciale pentru pasteluri, dar cel mai ieftin tub e 60 de lei, iar eu am dat 7 pe unul de păr de la Kaufland şi merge perfect. Majoritatea nu sunt de acord cu folosirea unui spray de fixare pentru că întunecă desenul, mie îmi place pentru că realizează un contrast frumos.Aveam şi p blendă de hârtie care presupunea că întinzi pastelurile cu ea, dar la mine nu merge. Prefer să întind cu degetul, ai dat cât pastel vrei tu, iar după poţi să îl întinzi sau nu, mie îmi place mai mult să le întind, dar la unele desene nu merge, de exemplu la pisică, pentru că strici desenul.
Cam atât despre pasteluri, spec ca v-am fost de folos!
Asta e colecţia mea "întreagă".
Voi ce mai faceţi? Ce hobby-uri mai aveţi? Eu am văzut că am de treabă, am de completat o leapşă, mulţumesc Bia!
Zi frumoasă şi plină de zâmbete <3
Etichete:
ascutitoare Faber Castell,
Blendă de hartie,
Bloc de desen pentru pasteluri,
cum sa folosesti pasteluri,
desene,
Lyra,
marker de arta,
pasteluri,
pasteluri Faber Castell,
Reeves,
Toison
Subscribe to:
Posts (Atom)


























