Fericire dimineața, la prânz și seara, fericire mereu și peste tot. Plus o hăinuță nouă.

A trecut ceva vreme de când n-am mai trecut pe la blogușor, dar am fost așa  ocupată. M-am apucat de voluntariat la biblioteca din orașul meu și n-am prea avut timp de scris, ca mna, doar a venit şi finalul semestrului peste mine şi a trebuit să mă focusez pe mai multe lucruri şi m-am cam izolat de lumea asta virtuală.
Ştiţi, de fiecare dată când vreau să scriu despre viaţa mea mă gândesc dacă o să ziceţi că nu vă pasă, dar mna, o să tot risc până la urmă.

Aşa că, viaţa mea?
Doamne, văd roz peste tot. Sufleţelul meu radiază fericire non-stop. Am descoperit că este un moment (poate mai multe) în viaţă, când realizezi de ce toate au fost cum au fost, de ce ai suferit atât de mult, de ce n-ai ajuns la alt liceu, de ce ai ignorat o oferă de voluntariat, de ce n-ai luat o carte şi o largă varietate de "de ce-uri". Iar în momentul ăla viaţa se schimbă nu ştiu cum e la alţii, dar la mine s-a schimbat când am primit o vată de zahăr imensă şi a trebuit să zâmbesc, când de fapt înăuntru urlam de tristeţe, uitasem cu era să zâmbesc pentru că sunt fericită, dar nu fericirea aia inchipuită, mascată cu haine scumpe şi zâmbet de animal împăiat. Nu, zâmbetul ală când nu mai ai nimic ce să-ţi doreşti, pentru că ai.. tot.
Da, sunt fericită, atât de fericită încât şi în mersul cu autobuzul găsesc ceva magic. Poate o să pară absurd, dar cred că ăsta-i meritul Universului.
De la atâta fericire am trăit să am şi o obsesie pe care nu credeam că o să o am vreodată ~ roz-ul. Am o mulţime de lucruri roz mai nou şi vreau lenjerie de pat la fel, dar nu mă lasă inimioara să-mi dau mini-averea pe ea :< dar până la urmă poate o să-mi iau.
De citit mai am Experiment, dar o citesc foooarte greu intenţionat. Mă delectez cu "Diana cu Vanilie" de Diana Sorescu, e absolut genială, o iubesc pe fata asta deşi nu mai e printre noi, mi-e un model. De pa Libris mi-am luat "Dragostea mea mi-a dăruit..." şi de-abia aştept să mă apuc de ea. 
Vacanţa asta vreau să trăiesc şi să aduc cât mai multe amintiri.
Trăiesc ceva foarte frumos acum.
Sper să apuc să mai fac nişte cover-uri, fotografii şi să mai scriu câte ceva.
M-a lovit febra muzicii vechi la fel şi stilul vintage, pe lângă gama nuanţelor de roz din camera mea, am redecorat-o cât mai vintage.

Dar se perpetuează și vechile mele obsesii, Birdy, Ed Sheeran, Muse și The Neighbourhoods

Despre ultima melodie chiar îmi doream să scriu un post separat, e atât de fascinantă, liniștită și așa pacefull

Cuvinte descriptive pentru ultima perioadă:
Roz, fericire, bufniţe, vintage, bătrântă, lebede, ger, noapte, câini, pisici
Era să uit să vă spun, dacă vreodată o să vedeţi o fată care ţopăie, ori aleargă pe trecerea de pietoni, cântă sau alintă o mâţă, ohh.. sau chiar o fată care miaună, să vă gândiţi că aşa sunt şi eu. ^^
Mai e un motiv pentru fericirea mea, aşa că-ţi mulţumesc, Coffee. Îți mulțumesc că mă trezești dimineața cu un zâmbet tâmpit pe față.  :3

 

Tot pentru ultimele obsesii, am schimbat și tema blogului, chiar aveam nevoie de ceva mai vesele și dacă tot am găsit și bufnițele, hip hip uraaa. Sper să vă placă și să vă fie lejer la citit, dacă nu e, spuneți-mi și o să scot transparența de la fundalul postărilor, ca să fie okey. ^^

 

Nu știu ce să vă mai spun, poate să nu mai căutați fericirea și să o simțiți. Sper să aveți o vacanță plăcută (cei care aveți) și un week-end miiiinunat!

 

 

P.S.: Mi-e foarte dor de Sayuki. Fato, hai mai repede acasă!